Executivul italian a decis adoptarea unui nou decret privind expulzarea cetăţenilor comunitari, care comit infracţiuni. Noul decret aduce şi unele modificări. Imigranţii trebuie să-şi justifice prezenţa în Italia şi sursele de venit. Mai mult, în cazul în care comit o infracţiune şi primesc somaţie de părăsire a Italiei ei trebuie să semneze documentul
şi să execute cererea. Potrivit presei, decretul legislativ a fost votat de consiliul de miniştri, la propunerea ministrului italian de Interne şi a ministrului pentru Politici Europene.
Vechiul decret, adoptat anul trecut la sfârşitul lunii octombrie şi în baza căruia au fost expulzaţi zeci de români din Peninsulă, a fost abandonat din cauza unor erori de conţinut.
luni, 23 martie 2009
Legile educaţiei dezbătute la preşedinţie
Preşedintele Traian Băsescu i-a invitat miercuri la Cotroceni pe reprezentanţii partidelor parlamentare şi ai Grupului Minorităţilor pentru noi discuţii privind sistemul
de învăţământ românesc.
Şeful statului intenţionează să obţină acordul partidelor pentru semnarea unui Pact Naţional pentru Educaţie.
Consilierului prezidenţial pentru educaţie, Cristian Preda a explicat la BBC care ar trebui să fie prevederile documentului.
"Pactul propune o alocare bugetară sigură care să nu mai fie subiect de discuţie şi de negocieri pentru o lungă perioadă de aici încolo: 6% pentru educaţie", spune Cristian Preda.
"Pactul propune deasemenea câteva principii fundamentale: solidaritatea. Solidaritatea este un principiu care este afirmat foarte clar pentru că sunt astăzi zone defavorizate, sunt foarte multe aspecte social şi uneori etnic, şi trebuie făcut un efort pentru ca aceste zone să fie sprijinite ", mai spune consilierul prezidenţial pentru educaţie.
Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a anunţat săptămâna trecută că va refuza orice invitaţie la Palatul Cotroceni.
Traian Băsescu a invitat partidele parlamentare şi la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut pentru a discuta cu acestea despre pactul naţional pentru educaţie, PC, PSD şi PNL refuzând invitaţia.
Preşedintele a criticat, atunci, partidele care nu au venit la Cotroceni, precizând că va avea în vedere când va desemna viitorul premier să aibă de-a face numai cu partidele angajate în acest pact.
Domnul Băsescu a spus, atunci, că PD şi PLD s-au angajat să semneze pactul pentru educaţie.
El a mai declarat că, dacă va constata că PSD, PNL şi PC
vor continua să boicoteze pactul pentru educaţie, atunci va îndemna partidele care au declarat că doresc să semneze documentul
, să o facă, şi în cazul în care vor ajunge la guvernare, să-l aplice, scoţând astfel din ecuaţie partidele care nu susţin acest demers.
de învăţământ românesc.
Şeful statului intenţionează să obţină acordul partidelor pentru semnarea unui Pact Naţional pentru Educaţie.
Consilierului prezidenţial pentru educaţie, Cristian Preda a explicat la BBC care ar trebui să fie prevederile documentului.
"Pactul propune o alocare bugetară sigură care să nu mai fie subiect de discuţie şi de negocieri pentru o lungă perioadă de aici încolo: 6% pentru educaţie", spune Cristian Preda.
"Pactul propune deasemenea câteva principii fundamentale: solidaritatea. Solidaritatea este un principiu care este afirmat foarte clar pentru că sunt astăzi zone defavorizate, sunt foarte multe aspecte social şi uneori etnic, şi trebuie făcut un efort pentru ca aceste zone să fie sprijinite ", mai spune consilierul prezidenţial pentru educaţie.
Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a anunţat săptămâna trecută că va refuza orice invitaţie la Palatul Cotroceni.
Traian Băsescu a invitat partidele parlamentare şi la sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut pentru a discuta cu acestea despre pactul naţional pentru educaţie, PC, PSD şi PNL refuzând invitaţia.
Preşedintele a criticat, atunci, partidele care nu au venit la Cotroceni, precizând că va avea în vedere când va desemna viitorul premier să aibă de-a face numai cu partidele angajate în acest pact.
Domnul Băsescu a spus, atunci, că PD şi PLD s-au angajat să semneze pactul pentru educaţie.
El a mai declarat că, dacă va constata că PSD, PNL şi PC
vor continua să boicoteze pactul pentru educaţie, atunci va îndemna partidele care au declarat că doresc să semneze documentul
, să o facă, şi în cazul în care vor ajunge la guvernare, să-l aplice, scoţând astfel din ecuaţie partidele care nu susţin acest demers.
CNSAS deschide usa
Sedintele Colegiului CNSAS in care se va constata colaborarea sau necolaborarea unor persoane cu fosta Securitate
sunt publice, precizeaza proiectul OUG privind deconspirarea, lansat ieri de Guvern in dezbatere publica. Proiectul, care reglementeaza activitatea CNSAS si modul in care se va realiza accesul la dosarele serviciilor secrete comuniste, este postat pe site-ul Executivului www.guv.ro, pentru a fi analizat de societatea civila si de partide.
"De acum inainte, cei care se bazau pe surse vor pierde, deoarece, sedintele Colegiului fiind publice, se asigura si o mai mare transparenta activitatii CNSAS. CNSAS merge doar pe constatarea a ceea ce exista in arhivele fostei Securitati, urmand ca cel vizat sa isi manifeste dezaprobarea in contencios administrativ", a precizat ieri Marius Oprea, consilierul premierului. Potrivit proiectului supus dezbaterii, persoanele care candideaza au fost alese sau au fost numite in functii - incepand de la parlamentari si pana la functionari publici - vor da o declaratie pe propria raspundere in sensul ca au fost sau nu securisti ori colaboratori. Verificarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite in demnitati ori in functii inalte. Este vorba, intre altii, despre parlamentari, ministri, secretari de stat, prefecti, primari, consilieri, judecatori, diplomati. Candidatii la Presedintie beneficiaza de un tratament special, verificarea acestora facandu-se in termen de sapte zile de la depunerea declaratiei pe proprie raspundere.
Noua procedura
Urmare a sesizarii din oficiu a CNSAS in cazul unei persoane, Directia de investigatii din cadrul Consiliului verifica documentele
si informatiile existente referitoare la cel vizat si trimite Colegiului o nota de semnalare, insotita de documentatia aferenta si avizul Directiei juridice.
In cazul in care datele Directiei de investigatii atesta existenta calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a facut obiectul verificarii, Colegiul intocmeste o nota de constatare a calitatii de securist ori turnator. Nota de constatare emisa de Colegiu este comunicata persoanei verificate.
Conform proiectului, informatiile cu caracter personal care ar prejudicia imaginea unei persoane raman secrete, deoarece fosta Securitate avea, potrivit lui Oprea, "prostul obicei de a folosi informatii cu caracter personal pentru santaj".
Marius Oprea: "Verdictul va fi dat de instanta"
"CNSAS ramane o institutie cu caracter administrativ, care administreaza dosarele fostei Securitati. Din dosare
se vede daca o persoana a colaborat sau nu. CNSAS constata ca exista aceste documente, urmand ca cel vizat ca fiind colaborator cu Securitatea sa isi manifeste dezaprobarea intr-o actiune in instanta. Verdictul este dat de instanta. Mai intai de catre tribunal, sectia contencios administrativ, apoi de catre Curtea de Apel, in recurs".
sunt publice, precizeaza proiectul OUG privind deconspirarea, lansat ieri de Guvern in dezbatere publica. Proiectul, care reglementeaza activitatea CNSAS si modul in care se va realiza accesul la dosarele serviciilor secrete comuniste, este postat pe site-ul Executivului www.guv.ro, pentru a fi analizat de societatea civila si de partide.
"De acum inainte, cei care se bazau pe surse vor pierde, deoarece, sedintele Colegiului fiind publice, se asigura si o mai mare transparenta activitatii CNSAS. CNSAS merge doar pe constatarea a ceea ce exista in arhivele fostei Securitati, urmand ca cel vizat sa isi manifeste dezaprobarea in contencios administrativ", a precizat ieri Marius Oprea, consilierul premierului. Potrivit proiectului supus dezbaterii, persoanele care candideaza au fost alese sau au fost numite in functii - incepand de la parlamentari si pana la functionari publici - vor da o declaratie pe propria raspundere in sensul ca au fost sau nu securisti ori colaboratori. Verificarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite in demnitati ori in functii inalte. Este vorba, intre altii, despre parlamentari, ministri, secretari de stat, prefecti, primari, consilieri, judecatori, diplomati. Candidatii la Presedintie beneficiaza de un tratament special, verificarea acestora facandu-se in termen de sapte zile de la depunerea declaratiei pe proprie raspundere.
Noua procedura
Urmare a sesizarii din oficiu a CNSAS in cazul unei persoane, Directia de investigatii din cadrul Consiliului verifica documentele
si informatiile existente referitoare la cel vizat si trimite Colegiului o nota de semnalare, insotita de documentatia aferenta si avizul Directiei juridice.
In cazul in care datele Directiei de investigatii atesta existenta calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a facut obiectul verificarii, Colegiul intocmeste o nota de constatare a calitatii de securist ori turnator. Nota de constatare emisa de Colegiu este comunicata persoanei verificate.
Conform proiectului, informatiile cu caracter personal care ar prejudicia imaginea unei persoane raman secrete, deoarece fosta Securitate avea, potrivit lui Oprea, "prostul obicei de a folosi informatii cu caracter personal pentru santaj".
Marius Oprea: "Verdictul va fi dat de instanta"
"CNSAS ramane o institutie cu caracter administrativ, care administreaza dosarele fostei Securitati. Din dosare
se vede daca o persoana a colaborat sau nu. CNSAS constata ca exista aceste documente, urmand ca cel vizat ca fiind colaborator cu Securitatea sa isi manifeste dezaprobarea intr-o actiune in instanta. Verdictul este dat de instanta. Mai intai de catre tribunal, sectia contencios administrativ, apoi de catre Curtea de Apel, in recurs".
Chiriaşii PSD din vilele RA-APPS, puşi să-şi facă geamantanele
Guvernul a adoptat, ieri, o hotărâre conform căreia o serie de imobile ale RA-APPS, între care cele locuite de Mircea Geoană şi Şerban Mihăilescu, sunt trecute în categoria celor de protocol, astfel că actualii chiriaşi trebuie să le evacueze.
Pe lista locuinţelor incluse în categoria celor de protocol figurează imobilul aflat pe strada Crângului nr. 11A, ocupat cu chirie de fostul ministru şi actual senator PSD Şerban Mihăilescu, vila de pe strada Cucu Starostescu nr. 3, închiriată de liderul PSD Mircea Geoană, imobilul de pe strada Constantin Prezan 4, unde au locuit Adrian Năstase şi Traian Băsescu şi unde locuieşte încă Nicolae Văcăroiu, casa de pe strada Gogol 2, unde a locuit cu chirie Petre Roman. Pe lista locuinţelor considerate de protocol au mai fost incluse imobilele aflate pe străzile Alecu Russo 13-19, ocupată de ministrul Cristian David, sau Herăstrău 37, unde a locuit familia lui Dan Iosif.
Mircea Geoană: „mă mut cu chirie”
Potrivit purtătorului de cuvânt al RAPPS, Anca Prodescu, „domnul Geoană a fost notificat la sfârşitul anului trecut să se prezinte pentru a reglementa situaţia locativă. Acesta avea un contract de închiriere valabil până la rezolvarea situaţiei locative, dar printr-un ordin al domnului ministru Bolojan acest tip de contract a expirat la sfârşitul anului trecut. Domnul Geoană a refuzat să se prezinte pentru a încheia un alt contract de închiriere”.
Liderul PSD Mircea Geoană ne-a declarat, ieri, imediat după aflarea veştilor de la guvern, că n-a primit „nimic” referitor la obligativitatea de a părăsi locuinţa de stat. El a precizat că are un contract RA-APPS, în care se spune că poate să stea în casa de pe strada Cucu Starostescu „până la rezolvarea situaţiei locative”. Geoană a promis că „în maximum două-trei luni, până în campanie” va pleca din locuinţă pentru a scăpa de acest „punct vulnerabil”. Familia Geoană ar trebui să se mute, după contractarea unui credit
, într-un complex rezidenţial din Băneasa, care însă va fi gata de-abia la sfârşitul anului. „Probabil ne vom muta până atunci cu chirie. De unde să inventez o casă peste noapte?. Am angarale, copiii merg la şcoală, îţi trebuie două-trei dormitoare...”
Şerban Mihăilescu: „Mă mut la fiică-mea”
Fostul demnitar a ocupat iniţial vila din strada Crângului nr. 11A în baza unei convenţii de cazare pe care ulterior a transformat-o în contract de închiriere. Acesta expiră astăzi, 28 februarie, şi în termen de 60 de zile va trebui să părăsească locuinţa. Fostul secretar general al guvernului Năstase, Şerban Mihăilescu, era, ieri, foarte afectat de „tratamentul discriminatoriu” la care este supus de guvernul Tăriceanu. „În timp ce toţi consilierii lor stau în locuinţe de stat, noi, 3-4 persoane, suntem în permanenţă supuse unei discriminări clare. Tocmai am aflat că mă aflu pe o listă specială cu persoanele care stau în case care se exceptează de la vânzare. Este o bătaie de joc. Eu sunt, totuşi, senator”.
Şerban Mihăilescu a subliniat
că nici nu mai vrea să rămână în casa de la stat, dar că nu are de gând să suporte
acest „tratament ordinar”. „Mă duc în instanţă, pe principiul că n-au voie să-mi aplice mie un alt tratament
. O să plec din locuinţa aceasta. Mă mut la fiică-mea”.
Pe lista locuinţelor incluse în categoria celor de protocol figurează imobilul aflat pe strada Crângului nr. 11A, ocupat cu chirie de fostul ministru şi actual senator PSD Şerban Mihăilescu, vila de pe strada Cucu Starostescu nr. 3, închiriată de liderul PSD Mircea Geoană, imobilul de pe strada Constantin Prezan 4, unde au locuit Adrian Năstase şi Traian Băsescu şi unde locuieşte încă Nicolae Văcăroiu, casa de pe strada Gogol 2, unde a locuit cu chirie Petre Roman. Pe lista locuinţelor considerate de protocol au mai fost incluse imobilele aflate pe străzile Alecu Russo 13-19, ocupată de ministrul Cristian David, sau Herăstrău 37, unde a locuit familia lui Dan Iosif.
Mircea Geoană: „mă mut cu chirie”
Potrivit purtătorului de cuvânt al RAPPS, Anca Prodescu, „domnul Geoană a fost notificat la sfârşitul anului trecut să se prezinte pentru a reglementa situaţia locativă. Acesta avea un contract de închiriere valabil până la rezolvarea situaţiei locative, dar printr-un ordin al domnului ministru Bolojan acest tip de contract a expirat la sfârşitul anului trecut. Domnul Geoană a refuzat să se prezinte pentru a încheia un alt contract de închiriere”.
Liderul PSD Mircea Geoană ne-a declarat, ieri, imediat după aflarea veştilor de la guvern, că n-a primit „nimic” referitor la obligativitatea de a părăsi locuinţa de stat. El a precizat că are un contract RA-APPS, în care se spune că poate să stea în casa de pe strada Cucu Starostescu „până la rezolvarea situaţiei locative”. Geoană a promis că „în maximum două-trei luni, până în campanie” va pleca din locuinţă pentru a scăpa de acest „punct vulnerabil”. Familia Geoană ar trebui să se mute, după contractarea unui credit
, într-un complex rezidenţial din Băneasa, care însă va fi gata de-abia la sfârşitul anului. „Probabil ne vom muta până atunci cu chirie. De unde să inventez o casă peste noapte?. Am angarale, copiii merg la şcoală, îţi trebuie două-trei dormitoare...”
Şerban Mihăilescu: „Mă mut la fiică-mea”
Fostul demnitar a ocupat iniţial vila din strada Crângului nr. 11A în baza unei convenţii de cazare pe care ulterior a transformat-o în contract de închiriere. Acesta expiră astăzi, 28 februarie, şi în termen de 60 de zile va trebui să părăsească locuinţa. Fostul secretar general al guvernului Năstase, Şerban Mihăilescu, era, ieri, foarte afectat de „tratamentul discriminatoriu” la care este supus de guvernul Tăriceanu. „În timp ce toţi consilierii lor stau în locuinţe de stat, noi, 3-4 persoane, suntem în permanenţă supuse unei discriminări clare. Tocmai am aflat că mă aflu pe o listă specială cu persoanele care stau în case care se exceptează de la vânzare. Este o bătaie de joc. Eu sunt, totuşi, senator”.
Şerban Mihăilescu a subliniat
că nici nu mai vrea să rămână în casa de la stat, dar că nu are de gând să suporte
acest „tratament ordinar”. „Mă duc în instanţă, pe principiul că n-au voie să-mi aplice mie un alt tratament
. O să plec din locuinţa aceasta. Mă mut la fiică-mea”.
Săftoiu: PDL-iştii se tem de Udrea
Fostul consilier prezidenţial Adriana Săftoiu a declarat, într-un interviu pentru revista „The One“, că Elena Udrea a greşit încercând să elimine din cariera politică anumite etape.
„Dacă a greşit undeva, a fost că a încercat să ardă etapele. Şi nu a ales un traseu mai răbdător, ca să poată fi asimilată până la urmă şi de colegii ei, şi de public. Deocamdată a câştigat foarte multă notorietate“, a afirmat Săftoiu.
Întrebată dacă femeile puternice de pe scena politică îşi obţin influenţa prin teamă sau prin respect, Săftoiu a apreciat că, „în general, par puternice fiindcă sunt susţinute de bărbaţii puternici ai partidelor“. În ce priveşte măsura în care Udrea este temută sau respectată în PDL, Săftoiu a precizat: „Am putea răspunde uitându-ne la colegii ei de partid, la atitudinea lor publică. Mai degrabă aş spune că aceştia arată teamă decât respect“, a spus Săftoiu.
„Dacă a greşit undeva, a fost că a încercat să ardă etapele. Şi nu a ales un traseu mai răbdător, ca să poată fi asimilată până la urmă şi de colegii ei, şi de public. Deocamdată a câştigat foarte multă notorietate“, a afirmat Săftoiu.
Întrebată dacă femeile puternice de pe scena politică îşi obţin influenţa prin teamă sau prin respect, Săftoiu a apreciat că, „în general, par puternice fiindcă sunt susţinute de bărbaţii puternici ai partidelor“. În ce priveşte măsura în care Udrea este temută sau respectată în PDL, Săftoiu a precizat: „Am putea răspunde uitându-ne la colegii ei de partid, la atitudinea lor publică. Mai degrabă aş spune că aceştia arată teamă decât respect“, a spus Săftoiu.
Abuz de Nastase
Imediat ce s-a inscaunat in fruntea PSD, fostul premier si-a convins colegii deputati sa voteze o modificare a Codului de procedura penala extrem de peri-culoasa pentru sistemul
juridic, dar perfecta pentru starea lui de urmarit penal
Deputatul PSD Valer Dorneanu a pretins ieri, intr-o declaratie pentru ZIUA, ca initiatorii pesedisti ai propunerii care permite aparatorilor invinuitilor si inculpatilor sa participe la efectuarea tuturor actelor de urmarire penala, nu s-au gandit ca avocatul poate asista si la ascultarea telefoanelor propriului client
.
"Nu m-am gandit"
Propunerea PSD care a operat o modificare a Codului de Procedura Penala ridica mari semne de intrebare deoarece unul dintre initiatori, ex-premierul Adrian Nastase, este vizat de dosare de urmarire penala.
"Noi (initiatorii PSD n.r.) am vrut sa stabilim un principiu, ca de regula, aparatorul sa participe la toate actele
de urmarire penala. Va marturisesc ca nu m-am gandit la ascultarea telefonului. Si asta poate fi o exceptie", a marturisit Dorneanu. El a specificat ca, in aceast sens, ii da dreptate secretarului de stat in Ministerul Justitiei, Katalin Kibedi, care a precizat: "Ar fi hilar ca aparatorul celui suspectat ca a incalcat legea sa fie instiintat in legatura cu data
si ora acestui act de urmarire penala, deoarece acesta poate sa-i spuna infaptuitorului." Dorneanu a sustinut insa ca pesedistii au avut intentii bune. "Am vrut sa schimbam regula. Pentru ca acum regula este ca nu participa avocatul decat dupa ce fac ei tot materialul. Il cheama pe om ca sa-i prezinte materialul, cand nu mai poate face nimic.
Senatul si CSM s-au opus
Aceasta a fost motivatia propunerii noastre", a explicat deputatul. Dorneanu a fost in perioada 1995-2000 presedintele Consiliului Legislativ. Ulterior, timp de patru ani, a fost presedintele Camerei.
Aparatorul unui invinuit sau inculpat va putea sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala, nu doar la actele care implica audierea sau prezenta invinuitului, au decis marti deputatii. Proiectul de modificare a Codului de Procedura Penala a fost initiat de pesedistii Adrian Nastase, Eugen Nicolicea, Florin Iordache, Valer Dorneanu, George Baiesu si Dumitru Bentu. Camera Deputatilor, camera decizionala, a dat verde propunerii pesediste desi initiativa a fost respinsa de Senat si a primit aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii. Modificarea CCP a fost adoptata cu o larga majoritate, 175 de deputati votand "pentru", 69 "impotriva", in timp ce doar patru deputati s-au abtinut.
Textul propus de deputatii PSD la articolul 172 alineatul 1 din Codul de Procedura Penala prevede ca: "In cursul urmaririi penale aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala si poate formula cereri si depune memorii. Lipsa aparatorului nu impiedica efectuarea actului de urmarire penala daca exista dovada ca aparatorul a fost instiintat de data si ora efectuarii actului. Incunostintarea se face prin notificare telefonica, fax, Internet sau prin alte asemenea mijloace incheindu-se in acest sens un proces verbal".
juridic, dar perfecta pentru starea lui de urmarit penal
Deputatul PSD Valer Dorneanu a pretins ieri, intr-o declaratie pentru ZIUA, ca initiatorii pesedisti ai propunerii care permite aparatorilor invinuitilor si inculpatilor sa participe la efectuarea tuturor actelor de urmarire penala, nu s-au gandit ca avocatul poate asista si la ascultarea telefoanelor propriului client
.
"Nu m-am gandit"
Propunerea PSD care a operat o modificare a Codului de Procedura Penala ridica mari semne de intrebare deoarece unul dintre initiatori, ex-premierul Adrian Nastase, este vizat de dosare de urmarire penala.
"Noi (initiatorii PSD n.r.) am vrut sa stabilim un principiu, ca de regula, aparatorul sa participe la toate actele
de urmarire penala. Va marturisesc ca nu m-am gandit la ascultarea telefonului. Si asta poate fi o exceptie", a marturisit Dorneanu. El a specificat ca, in aceast sens, ii da dreptate secretarului de stat in Ministerul Justitiei, Katalin Kibedi, care a precizat: "Ar fi hilar ca aparatorul celui suspectat ca a incalcat legea sa fie instiintat in legatura cu data
si ora acestui act de urmarire penala, deoarece acesta poate sa-i spuna infaptuitorului." Dorneanu a sustinut insa ca pesedistii au avut intentii bune. "Am vrut sa schimbam regula. Pentru ca acum regula este ca nu participa avocatul decat dupa ce fac ei tot materialul. Il cheama pe om ca sa-i prezinte materialul, cand nu mai poate face nimic.
Senatul si CSM s-au opus
Aceasta a fost motivatia propunerii noastre", a explicat deputatul. Dorneanu a fost in perioada 1995-2000 presedintele Consiliului Legislativ. Ulterior, timp de patru ani, a fost presedintele Camerei.
Aparatorul unui invinuit sau inculpat va putea sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala, nu doar la actele care implica audierea sau prezenta invinuitului, au decis marti deputatii. Proiectul de modificare a Codului de Procedura Penala a fost initiat de pesedistii Adrian Nastase, Eugen Nicolicea, Florin Iordache, Valer Dorneanu, George Baiesu si Dumitru Bentu. Camera Deputatilor, camera decizionala, a dat verde propunerii pesediste desi initiativa a fost respinsa de Senat si a primit aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii. Modificarea CCP a fost adoptata cu o larga majoritate, 175 de deputati votand "pentru", 69 "impotriva", in timp ce doar patru deputati s-au abtinut.
Textul propus de deputatii PSD la articolul 172 alineatul 1 din Codul de Procedura Penala prevede ca: "In cursul urmaririi penale aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala si poate formula cereri si depune memorii. Lipsa aparatorului nu impiedica efectuarea actului de urmarire penala daca exista dovada ca aparatorul a fost instiintat de data si ora efectuarii actului. Incunostintarea se face prin notificare telefonica, fax, Internet sau prin alte asemenea mijloace incheindu-se in acest sens un proces verbal".
Geoana, scos in strada de Tariceanu
Alaturi de liderul PSD, Serban Mihailescu, Petre Roman, Joita Tanase vor fi si ei evacuati din casele RA-APPS.
Guvernul a aprobat hotarirea prin care decide scoaterea din vile a unor fosti demnitari, casele acestora urmind sa fie trecute in domeniul public si folosite drept locuinte de protocol si de serviciu. „Hotarirea va fi publicata in Monitorul Oficial saptamina viitoare si va cuprinde in anexa toate imobilele care vor fi pastrate de Regie ca locuinte de protocol si de serviciu. Este vorba despre 11 blocuri
din Capitala, cu 214 apartamente, si de 15 vile“, a spus Ilie Bolojan, seful Secretariatului General al Guvernului.
Printre imobilele incluse pe lista locuintelor care sint transferate in domeniul public si utilizate pentru protocol se numara si locuinta presedintelui PSD, Mircea Geoana (de pe Strada Cucu Starostescu nr. 3), dar si a lui Serban Mihailescu (strada Cringului, nr. 11 A), a lui Petre Roman (Strada Gogol, nr. 2) si a lui Joita Tanase (Bulevardul Unirii nr. 68). Mai este inclusa pe lista si vila de pe Strada Constantin Prezan nr. 4, unde au locuit Adrian Nastase si Traian Basescu si unde locuieste inca Nicolae Vacaroiu, dar este avut in vedere doar apartamentul nr. 1. Mai sint considerate locuinte de protocol si imobilele aflate pe strazile Alecu Russo nr. 13-19, ocupata de ministrul Cristian David, Herastrau nr. 37, unde a locuit familia lui Dan Iosif, dar si casele de pe strazile Herastrau nr. 40, Teodor Iliescu nr. 44, C. Prezan nr. 2A, Ionescu Gion nr. 13, Dumitru Orbescu nr. 7, Eugen Lovinescu nr. 2A, Alex Puskin nr. 5, Lev Tolstoi nr. 27. Sigur va ramine in casa Vasile Dincu intrucit locuinta sa nu a fost inclusa intre cele care vor fi pastrate de stat.
„Nu pot face o estimare in cit timp vor trebui sa elibereze locuintele, dar, fiind in domeniul public, cei care nu vor parasi imobilele vor fi actionati in judecata“, a precizat seful SGG. La HG a fost atasata si o nota privind necesarul de locuinte care prevede ca pentru resedinte oficiale sint pastrate sase vile (pentru presedintele Romaniei, primul-ministru, presedintii Senatului si Camerei Deputatilor si doua pentru fosti presedinti). Acestora li se adauga 31 de locuinte de protocol pentru ministri, vicepresedintii Camerelor
Parlamentului, presedintii Curtii Constitutionale, Curtii Supreme de Justitie, Curtii de Conturi, Consiliului Legislativ. Alte 220 de locuinte de serviciu sint rezervate secretarilor de stat, presedintilor de agentii guvernamentale si altor demnitari. In total sint 257 de imobile necesare pentru locuinte de serviciu si de protocol. „Diferenta dintre necesarul de 257 si lista locuintelor pastrate este data
de faptul ca unii demnitari sint din Bucuresti si nu au nevoie de casa de la stat“, a spus Bolojan, care crede ca cele 229 de locuinte pe care RA-APPS le pastreaza vor fi suficiente. „Demnitarii care vor ocupa aceste case vor semna contracte dure pentru a-i determina sa paraseasca locuintele cind le expira mandatul. Daca nu o vor face, vor fi obligati sa plateasca cea mai mare chirie aplicata de Regie, de 80 de euro pe mp“, a aratat Bolojan.
Mai neclara este situatia celorlalte locuinte, care vor fi vindute la licitatie dupa ce legea va trece de Parlament si pentru care unii chiriasi au contract cu Regia pentru inca multi ani. „Vom licita pe rind imobilele care se elibereaza. Nu are rost sa evacuam oamenii si sa ne aglomeram“, a spus Bolojan.
*
Liderul PSD vrea sa mai stea doua-trei luni
Presedintele PSD, Mircea Geoana, a declarat miercuri pentru MEDIAFAX ca nu este interesat sa cumpere imobilul RA-APPS in care locuieste in acest moment, el precizind ca va parasi acest imobil in maximum doua-trei luni. „Am un contract cu RA-APPS care prevede locuirea in imobilul respectiv pina la rezolvarea situatiei locative. Acesta este tipul de contract pe care il am“, a precizat Geoana. La rindul sau, fostul ministru si actualul senator PSD Serban Mihailescu a declarat, potrivit
MEDIAFAX, ca se va adresa justitiei cu solicitarea de anulare a hotaririi de guvern in baza careia va fi evacuat, considerind actul drept discriminator si cu un caracter politic. „Oricum sint in procedura de mutare si nu ma mai intereseaza locuinta RA-APPS, dar declararea unor cladiri drept imobile de protocol doar pentru ca acolo locuiesc din intimplare niste persoane este discriminatorie. Din acest motiv, ma voi adresa justitiei cu solicitarea de anulare a hotaririi de guvern, pentru a elimina astfel de abuzuri discriminatorii“, a spus Mihailescu.
Guvernul a aprobat hotarirea prin care decide scoaterea din vile a unor fosti demnitari, casele acestora urmind sa fie trecute in domeniul public si folosite drept locuinte de protocol si de serviciu. „Hotarirea va fi publicata in Monitorul Oficial saptamina viitoare si va cuprinde in anexa toate imobilele care vor fi pastrate de Regie ca locuinte de protocol si de serviciu. Este vorba despre 11 blocuri
din Capitala, cu 214 apartamente, si de 15 vile“, a spus Ilie Bolojan, seful Secretariatului General al Guvernului.
Printre imobilele incluse pe lista locuintelor care sint transferate in domeniul public si utilizate pentru protocol se numara si locuinta presedintelui PSD, Mircea Geoana (de pe Strada Cucu Starostescu nr. 3), dar si a lui Serban Mihailescu (strada Cringului, nr. 11 A), a lui Petre Roman (Strada Gogol, nr. 2) si a lui Joita Tanase (Bulevardul Unirii nr. 68). Mai este inclusa pe lista si vila de pe Strada Constantin Prezan nr. 4, unde au locuit Adrian Nastase si Traian Basescu si unde locuieste inca Nicolae Vacaroiu, dar este avut in vedere doar apartamentul nr. 1. Mai sint considerate locuinte de protocol si imobilele aflate pe strazile Alecu Russo nr. 13-19, ocupata de ministrul Cristian David, Herastrau nr. 37, unde a locuit familia lui Dan Iosif, dar si casele de pe strazile Herastrau nr. 40, Teodor Iliescu nr. 44, C. Prezan nr. 2A, Ionescu Gion nr. 13, Dumitru Orbescu nr. 7, Eugen Lovinescu nr. 2A, Alex Puskin nr. 5, Lev Tolstoi nr. 27. Sigur va ramine in casa Vasile Dincu intrucit locuinta sa nu a fost inclusa intre cele care vor fi pastrate de stat.
„Nu pot face o estimare in cit timp vor trebui sa elibereze locuintele, dar, fiind in domeniul public, cei care nu vor parasi imobilele vor fi actionati in judecata“, a precizat seful SGG. La HG a fost atasata si o nota privind necesarul de locuinte care prevede ca pentru resedinte oficiale sint pastrate sase vile (pentru presedintele Romaniei, primul-ministru, presedintii Senatului si Camerei Deputatilor si doua pentru fosti presedinti). Acestora li se adauga 31 de locuinte de protocol pentru ministri, vicepresedintii Camerelor
Parlamentului, presedintii Curtii Constitutionale, Curtii Supreme de Justitie, Curtii de Conturi, Consiliului Legislativ. Alte 220 de locuinte de serviciu sint rezervate secretarilor de stat, presedintilor de agentii guvernamentale si altor demnitari. In total sint 257 de imobile necesare pentru locuinte de serviciu si de protocol. „Diferenta dintre necesarul de 257 si lista locuintelor pastrate este data
de faptul ca unii demnitari sint din Bucuresti si nu au nevoie de casa de la stat“, a spus Bolojan, care crede ca cele 229 de locuinte pe care RA-APPS le pastreaza vor fi suficiente. „Demnitarii care vor ocupa aceste case vor semna contracte dure pentru a-i determina sa paraseasca locuintele cind le expira mandatul. Daca nu o vor face, vor fi obligati sa plateasca cea mai mare chirie aplicata de Regie, de 80 de euro pe mp“, a aratat Bolojan.
Mai neclara este situatia celorlalte locuinte, care vor fi vindute la licitatie dupa ce legea va trece de Parlament si pentru care unii chiriasi au contract cu Regia pentru inca multi ani. „Vom licita pe rind imobilele care se elibereaza. Nu are rost sa evacuam oamenii si sa ne aglomeram“, a spus Bolojan.
*
Liderul PSD vrea sa mai stea doua-trei luni
Presedintele PSD, Mircea Geoana, a declarat miercuri pentru MEDIAFAX ca nu este interesat sa cumpere imobilul RA-APPS in care locuieste in acest moment, el precizind ca va parasi acest imobil in maximum doua-trei luni. „Am un contract cu RA-APPS care prevede locuirea in imobilul respectiv pina la rezolvarea situatiei locative. Acesta este tipul de contract pe care il am“, a precizat Geoana. La rindul sau, fostul ministru si actualul senator PSD Serban Mihailescu a declarat, potrivit
MEDIAFAX, ca se va adresa justitiei cu solicitarea de anulare a hotaririi de guvern in baza careia va fi evacuat, considerind actul drept discriminator si cu un caracter politic. „Oricum sint in procedura de mutare si nu ma mai intereseaza locuinta RA-APPS, dar declararea unor cladiri drept imobile de protocol doar pentru ca acolo locuiesc din intimplare niste persoane este discriminatorie. Din acest motiv, ma voi adresa justitiei cu solicitarea de anulare a hotaririi de guvern, pentru a elimina astfel de abuzuri discriminatorii“, a spus Mihailescu.
Averea lui Radu Mazăre a fost pusă sub sechestru de procurorii DNA
Averea primarului Radu Mazăre a fost pusă azi noapte sub sechestru asigurator. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-au aflat pe parcursul întregii nopţi la Constanţa unde au mobilizat pentru acestă acţiune toţi poliţiştii Secţiei a II-a din cadrul DNA.
Măsura sechestrului a fost dispusă în dosarul
în care primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, este cercetat de procurori pentru abuz în serviciu în legătură cu retrocedări de terenuri. Valoarea estimativă a terenurilor pentru care a fost dispusă această măsură este de 60 de milioane de euro.
Primarul municipiului Constanţei anunţa în septembrie 2007 că va cere, prin avocaţii săi, recuzarea procurorului DNA care îl anchetează în dosarul privind vânzarea terenului de sub cazinoului din Mamaia şi va depune plângere pentru cercetare abuzivă pentru folosirea unui expert judiciar suspendat de Ministerul Justiţiei.
Măsura sechestrului a fost dispusă în dosarul
în care primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, este cercetat de procurori pentru abuz în serviciu în legătură cu retrocedări de terenuri. Valoarea estimativă a terenurilor pentru care a fost dispusă această măsură este de 60 de milioane de euro.
Primarul municipiului Constanţei anunţa în septembrie 2007 că va cere, prin avocaţii săi, recuzarea procurorului DNA care îl anchetează în dosarul privind vânzarea terenului de sub cazinoului din Mamaia şi va depune plângere pentru cercetare abuzivă pentru folosirea unui expert judiciar suspendat de Ministerul Justiţiei.
Tăriceanu la CSM: trebuie asigurată independenţa reală a justiţiei
Premierul Călin Popescu Tăriceanu este prezent joi la CSM, unde a discutat cu reprezentanţii Consiliului despre raportul interimar pe justiţie, al Comisiei Europene şi despre solicitarea magistraţilor despre un nou sediu. Privitor la reforma sistemului
judiciar, primul-ministru a dat asigurări că se doreşte găsirea celor mai bune căi pentru asigurarea unei independenţe reale a justiţiei. Membrii CSM vor să stabilească, împreună cu şeful guvernului, o agendă de priorităţi în domeniul reformei sistemului judiciar.
Relaţia dintre premierul Tăriceanu şi Consiliul Superior al Magistraturii a intrat într-o nouă etapă odată cu alegerea noului preşedinte al CSM, Lidia Bărbulescu. Până în acest an, primul ministru a avut mai multe conflicte cu membrii consiliului. Primul a pornit de la telefonul dat de şeful Executivului fostului procuror general Ilie Botoş în ziua reţinerii lui Dinu Patriciu, în mai 2005.
Un an mai târziu, Călin Popescu Tăriceanu a fost menţionat în rapoartele inspectorilor CSM după ce mass-media a relatat despre o întâlnire la Palatul Victoria între premier, ministrul Justiţiei de atunci, Monica Macovei şi omul de afaceri
Dinu Patriciu.
În 2006, premierul a invitat la Guvern conducerea Consiliului însă judecătorul Dan Lupaşcu a refuzat, spunând că atât timp cât va rămâne în CSM, indiferent de poziţia pe care o va ocupa, nu va accepta subordonarea acestuia în faţa Executivului sau a politicului.
De când este premier, Călin Popescu Tăriceanu nu a răspuns invitaţiei CSM de a participa la bilanţurile activităţii Consiliului.
Luna aceasta, însă, după ce membrii CSM şi-au desemnat noua conducere, primul-ministru i-a invitat la Guvern pe reprezentanţii instituţiilor implicate în reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei, la întâlnire participând, printre alţii, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lidia Bărbulescu, procurorul general Codruţa Kovesi şi conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate . În urma discuţiilor de atunci, primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu, alături de reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi cei ai Finanţelor, au decis să aibă o nouă rundă de discuţii, programată pentru joi.
Membri Consiliului Superior al Magistraturii vor să stabilească cu şeful guvernului o agendă de priorităţi în domeniul reformei sistemului judiciar, dar şi să solicite un nou sediu. Pentru actualul sediu, Consiliul plăteşte o chirie lunară de aproximativ 60.000 de euro.
Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, membru de drept în CSM, nu va lua parte la discuţiile de joi pentru că nu a fost invitată.
judiciar, primul-ministru a dat asigurări că se doreşte găsirea celor mai bune căi pentru asigurarea unei independenţe reale a justiţiei. Membrii CSM vor să stabilească, împreună cu şeful guvernului, o agendă de priorităţi în domeniul reformei sistemului judiciar.
Relaţia dintre premierul Tăriceanu şi Consiliul Superior al Magistraturii a intrat într-o nouă etapă odată cu alegerea noului preşedinte al CSM, Lidia Bărbulescu. Până în acest an, primul ministru a avut mai multe conflicte cu membrii consiliului. Primul a pornit de la telefonul dat de şeful Executivului fostului procuror general Ilie Botoş în ziua reţinerii lui Dinu Patriciu, în mai 2005.
Un an mai târziu, Călin Popescu Tăriceanu a fost menţionat în rapoartele inspectorilor CSM după ce mass-media a relatat despre o întâlnire la Palatul Victoria între premier, ministrul Justiţiei de atunci, Monica Macovei şi omul de afaceri
Dinu Patriciu.
În 2006, premierul a invitat la Guvern conducerea Consiliului însă judecătorul Dan Lupaşcu a refuzat, spunând că atât timp cât va rămâne în CSM, indiferent de poziţia pe care o va ocupa, nu va accepta subordonarea acestuia în faţa Executivului sau a politicului.
De când este premier, Călin Popescu Tăriceanu nu a răspuns invitaţiei CSM de a participa la bilanţurile activităţii Consiliului.
Luna aceasta, însă, după ce membrii CSM şi-au desemnat noua conducere, primul-ministru i-a invitat la Guvern pe reprezentanţii instituţiilor implicate în reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei, la întâlnire participând, printre alţii, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lidia Bărbulescu, procurorul general Codruţa Kovesi şi conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate . În urma discuţiilor de atunci, primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu, alături de reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei şi cei ai Finanţelor, au decis să aibă o nouă rundă de discuţii, programată pentru joi.
Membri Consiliului Superior al Magistraturii vor să stabilească cu şeful guvernului o agendă de priorităţi în domeniul reformei sistemului judiciar, dar şi să solicite un nou sediu. Pentru actualul sediu, Consiliul plăteşte o chirie lunară de aproximativ 60.000 de euro.
Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, membru de drept în CSM, nu va lua parte la discuţiile de joi pentru că nu a fost invitată.
Electoralele 2008 atacă pragul de 30 de milioane de euro
Formaţiunile politice vor investi de aproape două ori mai mult în campaniile electorale din acest an comparativ cu cele din 2004.
Aproximativ 30 de milioane de euro. Atât se estimează că vor investi formaţiunile politice în promovarea candidaţilor la alegerile locale şi parlamentare. Chiar dacă alegerile prezidenţiale nu vor fi organizate decât în 2009.
Cam jumătate din aceşti bani, adică circa 15 milioane de euro, vor fi utilizaţi pentru campania pentru Camera Deputaţilor şi Senat. Dacă va fi introdus votul uninominal, sistem care ar putea înteţi bătălia pentru fotoliile din Casa Poporului, este posibil ca sumele aruncate în joc să fie chiar mai mari. Restul banilor va fi investit în campaniile pentru consiliile locale şi judeţene şi, mai ales, în cele pentru alegerea primarilor. Numai în Bucureşti se apreciază că vor fi cheltuite două-trei milioane de euro pentru Primăria Generală şi poate încă o dată
pe atât pentru campaniile candidaţilor la primăriile de sector.
În 2004, partidele au avut de cheltuit, pentru tot anul, cam 18 milioane de euro, cea mai mare parte a fondurilor fiind canalizată către cheltuieli electorale. În anul în curs vom asista, probabil, la o dublare a sumelor pentru campanie. Creşterea economică, ce a stimulat, direct (prin majorarea salariului minim, care a crescut implicit şi limitele donaţiilor şi cotizaţiilor către partide) şi indirect (prin sporirea veniturilor potenţialilor sponsori), fondurile aflate în joc are rolul ei în această evoluţie. Însă nu trebuie neglijat nici faptul că miza alegerilor este, de fapt, administrarea
celor mai mari bugete
publice din istoria României.
Sursele obscure ale bugetelor de campanie
Estimările de mai sus iau în discuţie fondurile ajunse în posesia partidelor în mod legal
. Însă, în paralel, există şi numeroase modalităţi de a folosi în interesul politicienilor bani gri sau negri. „Pot fi folosite pentru finanţare entităţi paralele unor partide politice - fundaţii, persoane particulare sau firme
. Acestea nu finanţează direct partidul respectiv, dar organizează evenimente, plătesc deplasările în teritoriu în campanie, plătesc spectacolele care se fac”, explică Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice.
„O altă metodă este derularea unor operaţiuni fără contract”, punctează Victor Alistar, director executiv al organizaţiei Transparency International România.
FINANŢĂRI Partidele vor efectua cheltuieli fără precedent pentru cele două reprize ale meciului electoral din acest an. Doar o parte din aceste sume vor avea provenienţă clară.
În 2004, principalele şase partide din România (PSD, PNL, PD, PRM, UDMR şi PUR, actualmente PC) au avut venituri oficiale totalizând 712 miliarde de lei vechi (71,2 milioane de lei noi sau aproximativ 18 milioane de euro). Sumele au fost utilizate şi pentru cheltuielile curente ale formaţiunilor politice, însă cea mai mare parte a fost înghiţită de cele două campanii electorale: cea pentru alegerile locale şi cea pentru parlamentare şi prezidenţiale. În 2007, numai campania pentru europarlamentare (alegeri cu o miză mult mai mică decât cele organizate pentru demnităţile din ţară), partidele de mai sus, plus nou-apărutele PNG şi PC, au cheltuit 6,5 milioane de euro. Anul acesta, sumele aruncate în joc înaintea scrutinurilor pentru funcţiile de consilier, primar, deputat sau senator vor fi de câteva ori mai mari.
„Se vor cheltui mulţi bani. În opinia mea, va fi vorba de cel puţin 20.000-30.000 de euro pentru fiecare candidat eligibil la Camera Deputaţilor sau Senat şi de 400.000-500.000 de euro pentru fiecare campanie pentru Primăria Capitalei“, spune Cozmin Guşă, preşedintele Partidului Iniţiativa Naţională şi candidat la funcţia de edil-şef al Bucureştiului. Se poate estima, astfel, că numai pentru parlamentare vor ieşi din conturile partidelor între 10 şi 15 milioane de euro, alte milioane bune (aproximativ încă o dată pe atât) urmând să fie cheltuite în campania pentru locale.
O parte din aceşti bani vor veni de la bugetul de stat. În 2008, sunt subvenţionate şase partide, cu un total de circa 1,8 milioane de euro. Cei mai mulţi bani îi primesc PSD (0,7 milioane de euro) şi PD şi PNL (câte 0,33 milioane de euro fiecare). Dar greul finanţării va rămâne în grija formaţiunilor politice. Care, la rândul lor, se bazează pe candidaţi şi pe familiile acestora, pe membrii de partid şi pe simpatizanţi (mai ales pe cei cu dare de mână).
În urmă cu patru ani, liberalul Relu Fenechiu, de exemplu, a donat către PNL 16.300 de lei noi, iar fratele său, Lucian, a scos din buzunar 52.000 de lei. „În fiecare an am donat chiar şi sume mai mari. Şi în acest an voi da, cu siguranţă, mai ales că este un an electoral. Eu sunt preşedintele filialei Iaşi şi voi sprijini organizaţia mea cu cât este maximum legal (circa 150.000 de lei - n.red.)“, afirmă el. Fenechiu anunţă că nu are de gând să doneze decât în nume propriu. „Prefer să donez ca persoană fizică, nu prin firmă. Nu sunt chiar singur în afaceri şi, oricum, mi se pare mai transparent aşa“, afirmă el.
Aproximativ 30 de milioane de euro. Atât se estimează că vor investi formaţiunile politice în promovarea candidaţilor la alegerile locale şi parlamentare. Chiar dacă alegerile prezidenţiale nu vor fi organizate decât în 2009.
Cam jumătate din aceşti bani, adică circa 15 milioane de euro, vor fi utilizaţi pentru campania pentru Camera Deputaţilor şi Senat. Dacă va fi introdus votul uninominal, sistem care ar putea înteţi bătălia pentru fotoliile din Casa Poporului, este posibil ca sumele aruncate în joc să fie chiar mai mari. Restul banilor va fi investit în campaniile pentru consiliile locale şi judeţene şi, mai ales, în cele pentru alegerea primarilor. Numai în Bucureşti se apreciază că vor fi cheltuite două-trei milioane de euro pentru Primăria Generală şi poate încă o dată
pe atât pentru campaniile candidaţilor la primăriile de sector.
În 2004, partidele au avut de cheltuit, pentru tot anul, cam 18 milioane de euro, cea mai mare parte a fondurilor fiind canalizată către cheltuieli electorale. În anul în curs vom asista, probabil, la o dublare a sumelor pentru campanie. Creşterea economică, ce a stimulat, direct (prin majorarea salariului minim, care a crescut implicit şi limitele donaţiilor şi cotizaţiilor către partide) şi indirect (prin sporirea veniturilor potenţialilor sponsori), fondurile aflate în joc are rolul ei în această evoluţie. Însă nu trebuie neglijat nici faptul că miza alegerilor este, de fapt, administrarea
celor mai mari bugete
publice din istoria României.
Sursele obscure ale bugetelor de campanie
Estimările de mai sus iau în discuţie fondurile ajunse în posesia partidelor în mod legal
. Însă, în paralel, există şi numeroase modalităţi de a folosi în interesul politicienilor bani gri sau negri. „Pot fi folosite pentru finanţare entităţi paralele unor partide politice - fundaţii, persoane particulare sau firme
. Acestea nu finanţează direct partidul respectiv, dar organizează evenimente, plătesc deplasările în teritoriu în campanie, plătesc spectacolele care se fac”, explică Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice.
„O altă metodă este derularea unor operaţiuni fără contract”, punctează Victor Alistar, director executiv al organizaţiei Transparency International România.
FINANŢĂRI Partidele vor efectua cheltuieli fără precedent pentru cele două reprize ale meciului electoral din acest an. Doar o parte din aceste sume vor avea provenienţă clară.
În 2004, principalele şase partide din România (PSD, PNL, PD, PRM, UDMR şi PUR, actualmente PC) au avut venituri oficiale totalizând 712 miliarde de lei vechi (71,2 milioane de lei noi sau aproximativ 18 milioane de euro). Sumele au fost utilizate şi pentru cheltuielile curente ale formaţiunilor politice, însă cea mai mare parte a fost înghiţită de cele două campanii electorale: cea pentru alegerile locale şi cea pentru parlamentare şi prezidenţiale. În 2007, numai campania pentru europarlamentare (alegeri cu o miză mult mai mică decât cele organizate pentru demnităţile din ţară), partidele de mai sus, plus nou-apărutele PNG şi PC, au cheltuit 6,5 milioane de euro. Anul acesta, sumele aruncate în joc înaintea scrutinurilor pentru funcţiile de consilier, primar, deputat sau senator vor fi de câteva ori mai mari.
„Se vor cheltui mulţi bani. În opinia mea, va fi vorba de cel puţin 20.000-30.000 de euro pentru fiecare candidat eligibil la Camera Deputaţilor sau Senat şi de 400.000-500.000 de euro pentru fiecare campanie pentru Primăria Capitalei“, spune Cozmin Guşă, preşedintele Partidului Iniţiativa Naţională şi candidat la funcţia de edil-şef al Bucureştiului. Se poate estima, astfel, că numai pentru parlamentare vor ieşi din conturile partidelor între 10 şi 15 milioane de euro, alte milioane bune (aproximativ încă o dată pe atât) urmând să fie cheltuite în campania pentru locale.
O parte din aceşti bani vor veni de la bugetul de stat. În 2008, sunt subvenţionate şase partide, cu un total de circa 1,8 milioane de euro. Cei mai mulţi bani îi primesc PSD (0,7 milioane de euro) şi PD şi PNL (câte 0,33 milioane de euro fiecare). Dar greul finanţării va rămâne în grija formaţiunilor politice. Care, la rândul lor, se bazează pe candidaţi şi pe familiile acestora, pe membrii de partid şi pe simpatizanţi (mai ales pe cei cu dare de mână).
În urmă cu patru ani, liberalul Relu Fenechiu, de exemplu, a donat către PNL 16.300 de lei noi, iar fratele său, Lucian, a scos din buzunar 52.000 de lei. „În fiecare an am donat chiar şi sume mai mari. Şi în acest an voi da, cu siguranţă, mai ales că este un an electoral. Eu sunt preşedintele filialei Iaşi şi voi sprijini organizaţia mea cu cât este maximum legal (circa 150.000 de lei - n.red.)“, afirmă el. Fenechiu anunţă că nu are de gând să doneze decât în nume propriu. „Prefer să donez ca persoană fizică, nu prin firmă. Nu sunt chiar singur în afaceri şi, oricum, mi se pare mai transparent aşa“, afirmă el.
C.P.Tăriceanu la CSM: Separaţia puterilor în stat nu presupune lipsa dialogului
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a precizat, în urma reuniunii de la Consiliul Superior al Magistraturii, că întâlnirea a fost gândită pentru a găsi cele mai bune căi pentru a asigura independenţa şi eficienţa justiţiei.
"Separaţia puterilor în stat nu presupune lipsa dialogului. Atât Guvernul cât şi CSM au responsabilităţi în procesul de reformă a Justiţiei astfel încât această reuniune este normală", a declarat premierul.
Tăriceanu a vorbit şi despre sistemul
de salarizare al magistraţilor. El a atras atenţia asupra faptului că Executivul este cel care face politica salarială în România. Astfel, decizii ale instanţelor care au acordat drepturi salariale în ultima vreme nu ar trebui să mai fie o practică în viitor, a explicat primul-ministru. "Se creează distorsiuni nu numai între magistraţi şi ceilalţi salariaţi, dar şi între magistraţi", a explicat el. De asemenea, premierul a infirmat zvonurile potrivit cărora ar exista un proiect de modificare a actualului sistem de pensii pentru magistraţi.
În ceea ce priveşte lipsa de personal din sistemul judiciar, aceasta nu se datorează lipsei de bani
, potrivit primului-ministru. "Avem o problemă a selecţiei şi o lipsă de apetenţă a absolvenţilor şi chiar o lipsă a competenţei profesionale", a spus el.
Preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu, a declarat că a dorit încă de la începutul mandatului să deschidă o relaţie de colaborare cu puterile statului. "Personal sunt mulţunită şi am speranţe în continuarea relaţiilor cu primul ministru", a spus Bărbulescu. Preşedintele CSM a adăugat că a fost asigurată de premier că CSM va primi sprijin pentru rezolvarea problemei privind un viitor sediu pentru instituţie.
"Separaţia puterilor în stat nu presupune lipsa dialogului. Atât Guvernul cât şi CSM au responsabilităţi în procesul de reformă a Justiţiei astfel încât această reuniune este normală", a declarat premierul.
Tăriceanu a vorbit şi despre sistemul
de salarizare al magistraţilor. El a atras atenţia asupra faptului că Executivul este cel care face politica salarială în România. Astfel, decizii ale instanţelor care au acordat drepturi salariale în ultima vreme nu ar trebui să mai fie o practică în viitor, a explicat primul-ministru. "Se creează distorsiuni nu numai între magistraţi şi ceilalţi salariaţi, dar şi între magistraţi", a explicat el. De asemenea, premierul a infirmat zvonurile potrivit cărora ar exista un proiect de modificare a actualului sistem de pensii pentru magistraţi.
În ceea ce priveşte lipsa de personal din sistemul judiciar, aceasta nu se datorează lipsei de bani
, potrivit primului-ministru. "Avem o problemă a selecţiei şi o lipsă de apetenţă a absolvenţilor şi chiar o lipsă a competenţei profesionale", a spus el.
Preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu, a declarat că a dorit încă de la începutul mandatului să deschidă o relaţie de colaborare cu puterile statului. "Personal sunt mulţunită şi am speranţe în continuarea relaţiilor cu primul ministru", a spus Bărbulescu. Preşedintele CSM a adăugat că a fost asigurată de premier că CSM va primi sprijin pentru rezolvarea problemei privind un viitor sediu pentru instituţie.
Preturi-record la proprietati de lux
Cu 10.500 euro/mp pentru o casa, Bucurestiul a atins nivelul celor mai scumpe capitale europene
Piata mondiala a luxului rezidential a confirmat si in 2007 regula de aur din imobiliare: cu cat este mai pretioasa o resedinta, cu atat mai mult ii va creste pretul. Romania a reusit sa se inscrie in trendul mondial.
Recorduri insulare
Anul trecut s-a dovedit unul foarte bun pentru vanzatorii de resedinte luxoase. In materie de preturi au fost stabilite noi recorduri, iar ca arie de vanzari geografia rezidentialului de lux a fost extinsa si mai mult.
Dubai a fost in centrul atentiei si va ramane acolo mult timp de acum incolo. Anul trecut, pe piata de lux rezidentiala a fost depasit un nou record de pret. Una dintre cele trei sute de insule ale arhipelagului artificial World, de langa Dubai, a fost vanduta contra sumei de 263 milioane dolari. Pretul platit pentru insula Markovo (24,7 hectare) este dublu fata de cel achitat de magnatul otelului, Lashmi Mittal, pentru resedinta sa din Londra, cumparata in 2005 si considerata mult timp cea mai scumpa din lume.
De altfel, arhipelagul World este cea mai populara destinatie pentru amatorii de insule. Pana la tranzactia Markovo, insulele vandute aici nu au depasit valoarea de 50 milioane dolari. Majoritatea vanzarilor au tintit si lovit coarda sensibila a patriotismului national. Astfel, insula Shanghai a fost cumparata de omul de afaceri
chinez Bin Hu (28 milioane dolari), grupul de 4 insule denumit Irlanda a fost preluat de un investitor irlandez, care va face acolo o statiune turistica si SPA cu specific irlandez, iar Austria a fost cumparata de presedintele companiei Kleindinest Group din Austria. Insula Etiopia a fost cumparata de cuplul Angelina Jolie si Brad Pitt, probabil in cinstea fetitei pe care cei doi au adoptat-o recent din Etiopia.
Londra - Mecca imobiliara
Capitala britanica ramane totusi locul de „pelerinaj“ imobiliar preferat de majoritatea clientilor de locuinte de lux. Anul trecut, cea mai mare achizitie imobiliara in Londra l-a avut ca autor pe milionarul kazah Horelma Peramam, care a cumparat, cu 50 milioane de lire sterline, resedinta Toprak aflata in nordul Londrei. Imobilul a fost construit de bancherul turc Halis Toprak, care insa nu a locuit niciodata in aceasta casa.
A treia tranzactie ca marime a vizat castelul Park Place, de langa Londra. De-a lungul timpului (secolele XVIII-XIX), proprietari ai castelului au fost ducele Archibald Hamilton, Frederick Prince of Wales, fiul si mostenitorul regelui George al II-lea, precum si regele George al III-lea.
O alta vila situata in zona Hampstead din Londra a fost obiectul unei tranzactii-record, dupa ce miliardarul israelian Lev Leviev a platit pentru ea suma de 35 milioane lire (47 milioane euro). Resedinta cu sapte dormitoare
, ce include un cinema, un club de noapte, dar si o usa de intrare blindata (cantarind o jumatate de tona), este situata pe o strada privata, pe care mai locuiesc Ringo Star, fostul baterist al grupului Beatles, si Maurice Gibb, fostul membru al formatiei Bee Gees.
De fapt, in segmentul proprietatilor luxury, indigenii sunt tot mai dislocati de pe piata britanica in favoarea strainilor. Conform datelor companiei Knight Frank, strainii reprezinta circa 75% din cumparatorii de locuinte cu valoare de peste 3 milioane lire sterline, majoritatea fiind originari din tari precum China, India sau Rusia.
Totodata, si randamentele proprietatilor de lux sunt mai mult decat multumitoare. Astfel, in ultimii ani preturile locuintelor de lux londoneze au crescut de zece ori, in timp ce pretul mediu al locuintelor obisnuite s-a marit doar de doua-trei ori.
Noi destinatii de lux
Londra este prin traditie o piata a luxului rezidential. In Europa continentala, de un renume comparativ se mai bucura doar Coasta de Azur franceza. Totusi, in ultimii ani s-au impus in voga noi destinatii de lux. Geografia respectiva cuprinde acum zone largi din Spania, Elvetia, Austria si chiar Cehia, aria fiind in continua extindere odata cu imbogatirile care au loc in zona centrala si rasariteana a Europei. In Spania, de exemplu, daca in urma cu 20 de ani devenisera foarte populare proprietatile de lux din Costa Brava, acum geografia luxury cuprinde statiuni precum Punto Bano, Marbella, Costa del Sol.
Analistii companiei Paul’s Yard spun ca zonele de lux rezidential cresc de la an la an si ca in anii urmatori, gratie dezvoltarii infrastructurii, in acest club select vor intra tari precum Croatia, Muntenegru sau chiar Bulgaria. In afara de proprietatile aflate in zone de statiune (montana sau la mare), castelele europene se bucura de cea mai mare cautare.
In America, destinatiile favorite au depasit deja traditionalele granite - Florida, California etc. O zona in ascensiune din acest punct de vedere este statul Vermont, unde se gasesc cele mai bune vile cu domenii de vanatoare. Suprafetele proprietatilor pleaca de la cateva hectare, iar preturile de la doua-trei milioane dolari.
Mici
paradisuri rezidentiale pentru miliardari se nasc si in America Latina. In Panama, spre exemplu, insula Viveros a devenit un loc preferat de miliardarii nord-americani, unde se pot cumpara vile la preturi care nu depasesc doua-trei milioane dolari.
Gusturile bogatilor
Una dintre caracteristicile evolutiei gusturilor in materie de lux rezidential este renuntarea la high-tech sau, mai bine zis, la excesul de high-tech. Totodata, stilul la moda in anii ’90, cladiri de sticla si beton, este tot mai putin solicitat, cedand locul stilului californian, mult mai delicat, caracterizat de forme ferme, ferestre pana-n pardoseala si aspect „aerisit“. Ca tendinte de design, stilurile art deco si art nouveau continua sa domine interioarele de lux, dar si clasicul se bucura inca de popularitate.
Romania: numaratoarea incepe de la un milion de euro
Pe piata rezidentiala de lux din Romania proprietatile ce depasesc un milion de euro reprezinta un segment din ce in ce mai semnificativ, sustine Claudia Dascalescu, consultant senior DTZ Echinox. In Bucuresti, tipologia luxului rezidential este compusa din apartamente de cel putin patru camere, penthouse-uri in locatii de top, cu finisaje de calitate superioara, dar si vile cu arhitectura clasica in zonele centrale si nordice ale orasului.
In esenta, ca si in anii trecuti, pretul unei proprietati de lux este determinat in principal de factori precum locatie, unicitate sau raritate, suprafata terenului aferent si a constructiei propriu-zise, dar si de cererea existenta. Pentru acest din urma factor, spun analistii, anul 2007 si inceputul lui 2008 au insemnat o sporire a cererii pentru resedinte de lux, un trend care exprima ritmul de imbogatire a romanilor.
Conform datelor DTZ, in prezent, preturile proprietatilor rezidentiale de lux din Bucuresti sunt in medie de 4.000-4.500 euro/mp construit, justificate, spun reprezentantii companiei, printr-o serie de factori precum cresterea valorii terenurilor (mai ales in zonele centrale si de nord ale Bucurestiului), valoarea adaugata a constructiei si finisajelor si cererea ascendenta pentru acest tip de proprietati. Mai ales segmentul vilelor de epoca este foarte solicitat, primind comenzi atat din partea particularilor in cautare de resedinta prestigioasa, cat si din partea firmelor
sau a institutiilor.
Desi multe companii s-au mutat din casele si vilele ocupate in noile proiecte de birouri deschise peste tot in Capitala, segmentul se bucura in continuare de o mare cautare din partea persoanelor juridice. În prezent, vilele potrivite pentru rezidenta, dar si cele cu destinatie de birouri din zona centrala si de nord a Capitalei pot fi închiriate cu sume cuprinse între 2.000 si 15.000 de euro. În zona ultracentrala exista câteva vile cu arhitectura, construite în perioada interbelica, a caror chirie lunara poate ajunge si la 45.000 euro. Totusi, aceste oferte sunt relativ rare, majoritatea fiind ocupate de ambasade, restaurante de lux, SPA etc.
„Tinând cont de faptul ca pentru închirierea vilelor cererea se mentine ridicata, este de asteptat ca nivelul chiriei sa mai creasca, dar nu cu mai mult de 15%“, sustin reprezentantii companiei EuroMetropola. Singura rezerva legata de ritmul prognozat de crestere al chiriilor la vile este legata de faptul ca relocarile companiilor dinspre cladirile individuale catre buildingurile de birouri comune au devenit o parte comuna in activitatea curenta a agentiilor imobiliare. Asta va duce in mod sigur la relaxarea cererii de vile si la o reasezare a preturilor curente.
Desi proprietatile rezidentiale exclusiviste gen apartamentul de tip penthouse pot sari usor peste pragul de un milion de euro, adevaratele averi zac in zidurile vilelor de epoca din zone precum Kiseleff, Aviatorilor, Dorobanti si Primaverii sau resedintele moderne din noile locatii rezidentiale de top - Baneasa, Pipera, chiar Corbeanca.
Insa atentie! Resedintele scumpe nu sunt neaparat si de lux. Pretul unui imobil nu este relevant pentru calitatea locuirii asigurate. Spre exemplu, anul trecut, in zona Romana din Bucuresti a fost vanduta o casa cu aproximativ 2,5 milioane euro. Casa nu dispune de dotari sau calitati specifice segmentului luxury, dimpotriva, suprafata utila este mai mica de 300 mp, iar intregul teren nu depaseste 850 mp. Cu toate acestea, cumparatorul a fost dispus sa plateasca circa 2,5 milioane euro, adica 10.500 euro/mp, ceea ce reprezinta un adevarat record pe piata rezidentiala autohtona. Precedentul record, inregistrat in 2006, vizand o casa din zona Dorobanti, era de doar 8.000 euro/mp, desi pretul platit a fost de 16 milioane euro.
Ca valoare generala, cea mai scumpa proprietate vanduta anul trecut a fost vila din Corbeanca a omului de afaceri Cristian Tantareanu. Pretul obtinut pe casa sa, plus cei 7.000 mp de teren, a fost de 3-3,5 milioane euro, respectiv 1.635 euro/mp. Cu titlu de comparatie, o alta achizitie celebra, Palatul din Aleea Alexandru cumparat de Gigi Becali, a costat 7 milioane euro (3.500 euro/mp), dar proprietatea se afla pe un teren de 5.200 mp.
Romania - cele mai scumpe case vandute in 2007
1. Vila in Corbeanca, proprietatea omului de afaceri Cristian Tantareanu - 3-3,5 milioane euro
- suprafata utila 2.140 mp
- 15 camere
- 1.635 euro/mp
- teren 7.000 mp
- dotari - piscina 150 mp, teren de tenis de 800 mp, garaje pentru 4 masini, spatiu barbeque, ponton personal pe malul Lacului Corbeanca, scena pentru spectacole in aer liber.
2. Casa zona Romana - 2,5 milioane euro
- suprafata utila 238 mp
- 8 camere
- 10.504 euro/mp
- teren 850 mp
- constructie anul 1907
3. Casa zona Traian-Labirint - 2,5 milioane euro
- suprafata utila 700 mp
- 14 camere
- 3.570 euro/mp
Cum recunosti o proprietate de lux
- dupa locatia de top
- unicitate/raritate
- vecinatati: parcuri, lacuri, zona ultracentrala
- panorama deosebita
- incaperi spatioase cu partitionari inteligente si dotari/finisaje de calitate superioara
- terase largi si gradini amenajate
- locuri de parcare subterane
- servicii de receptie, sistem
de monitorizare permanent cu camere video etc.
Profilul cumparatorului de resedinte luxury
- cetateni romani cu varste cuprinse intre 35 si 50 de ani, care achizitioneaza pentru resedinta proprie sau ca investitie vizand inchirierea ulterioara;
- cetateni straini care intentioneaza sa locuiasca in Romania o perioada mai indelungata sau fonduri straine de investitii care detin un portofoliu de proprietati pe care le inchiriaza.
Piata mondiala a luxului rezidential a confirmat si in 2007 regula de aur din imobiliare: cu cat este mai pretioasa o resedinta, cu atat mai mult ii va creste pretul. Romania a reusit sa se inscrie in trendul mondial.
Recorduri insulare
Anul trecut s-a dovedit unul foarte bun pentru vanzatorii de resedinte luxoase. In materie de preturi au fost stabilite noi recorduri, iar ca arie de vanzari geografia rezidentialului de lux a fost extinsa si mai mult.
Dubai a fost in centrul atentiei si va ramane acolo mult timp de acum incolo. Anul trecut, pe piata de lux rezidentiala a fost depasit un nou record de pret. Una dintre cele trei sute de insule ale arhipelagului artificial World, de langa Dubai, a fost vanduta contra sumei de 263 milioane dolari. Pretul platit pentru insula Markovo (24,7 hectare) este dublu fata de cel achitat de magnatul otelului, Lashmi Mittal, pentru resedinta sa din Londra, cumparata in 2005 si considerata mult timp cea mai scumpa din lume.
De altfel, arhipelagul World este cea mai populara destinatie pentru amatorii de insule. Pana la tranzactia Markovo, insulele vandute aici nu au depasit valoarea de 50 milioane dolari. Majoritatea vanzarilor au tintit si lovit coarda sensibila a patriotismului national. Astfel, insula Shanghai a fost cumparata de omul de afaceri
chinez Bin Hu (28 milioane dolari), grupul de 4 insule denumit Irlanda a fost preluat de un investitor irlandez, care va face acolo o statiune turistica si SPA cu specific irlandez, iar Austria a fost cumparata de presedintele companiei Kleindinest Group din Austria. Insula Etiopia a fost cumparata de cuplul Angelina Jolie si Brad Pitt, probabil in cinstea fetitei pe care cei doi au adoptat-o recent din Etiopia.
Londra - Mecca imobiliara
Capitala britanica ramane totusi locul de „pelerinaj“ imobiliar preferat de majoritatea clientilor de locuinte de lux. Anul trecut, cea mai mare achizitie imobiliara in Londra l-a avut ca autor pe milionarul kazah Horelma Peramam, care a cumparat, cu 50 milioane de lire sterline, resedinta Toprak aflata in nordul Londrei. Imobilul a fost construit de bancherul turc Halis Toprak, care insa nu a locuit niciodata in aceasta casa.
A treia tranzactie ca marime a vizat castelul Park Place, de langa Londra. De-a lungul timpului (secolele XVIII-XIX), proprietari ai castelului au fost ducele Archibald Hamilton, Frederick Prince of Wales, fiul si mostenitorul regelui George al II-lea, precum si regele George al III-lea.
O alta vila situata in zona Hampstead din Londra a fost obiectul unei tranzactii-record, dupa ce miliardarul israelian Lev Leviev a platit pentru ea suma de 35 milioane lire (47 milioane euro). Resedinta cu sapte dormitoare
, ce include un cinema, un club de noapte, dar si o usa de intrare blindata (cantarind o jumatate de tona), este situata pe o strada privata, pe care mai locuiesc Ringo Star, fostul baterist al grupului Beatles, si Maurice Gibb, fostul membru al formatiei Bee Gees.
De fapt, in segmentul proprietatilor luxury, indigenii sunt tot mai dislocati de pe piata britanica in favoarea strainilor. Conform datelor companiei Knight Frank, strainii reprezinta circa 75% din cumparatorii de locuinte cu valoare de peste 3 milioane lire sterline, majoritatea fiind originari din tari precum China, India sau Rusia.
Totodata, si randamentele proprietatilor de lux sunt mai mult decat multumitoare. Astfel, in ultimii ani preturile locuintelor de lux londoneze au crescut de zece ori, in timp ce pretul mediu al locuintelor obisnuite s-a marit doar de doua-trei ori.
Noi destinatii de lux
Londra este prin traditie o piata a luxului rezidential. In Europa continentala, de un renume comparativ se mai bucura doar Coasta de Azur franceza. Totusi, in ultimii ani s-au impus in voga noi destinatii de lux. Geografia respectiva cuprinde acum zone largi din Spania, Elvetia, Austria si chiar Cehia, aria fiind in continua extindere odata cu imbogatirile care au loc in zona centrala si rasariteana a Europei. In Spania, de exemplu, daca in urma cu 20 de ani devenisera foarte populare proprietatile de lux din Costa Brava, acum geografia luxury cuprinde statiuni precum Punto Bano, Marbella, Costa del Sol.
Analistii companiei Paul’s Yard spun ca zonele de lux rezidential cresc de la an la an si ca in anii urmatori, gratie dezvoltarii infrastructurii, in acest club select vor intra tari precum Croatia, Muntenegru sau chiar Bulgaria. In afara de proprietatile aflate in zone de statiune (montana sau la mare), castelele europene se bucura de cea mai mare cautare.
In America, destinatiile favorite au depasit deja traditionalele granite - Florida, California etc. O zona in ascensiune din acest punct de vedere este statul Vermont, unde se gasesc cele mai bune vile cu domenii de vanatoare. Suprafetele proprietatilor pleaca de la cateva hectare, iar preturile de la doua-trei milioane dolari.
Mici
paradisuri rezidentiale pentru miliardari se nasc si in America Latina. In Panama, spre exemplu, insula Viveros a devenit un loc preferat de miliardarii nord-americani, unde se pot cumpara vile la preturi care nu depasesc doua-trei milioane dolari.
Gusturile bogatilor
Una dintre caracteristicile evolutiei gusturilor in materie de lux rezidential este renuntarea la high-tech sau, mai bine zis, la excesul de high-tech. Totodata, stilul la moda in anii ’90, cladiri de sticla si beton, este tot mai putin solicitat, cedand locul stilului californian, mult mai delicat, caracterizat de forme ferme, ferestre pana-n pardoseala si aspect „aerisit“. Ca tendinte de design, stilurile art deco si art nouveau continua sa domine interioarele de lux, dar si clasicul se bucura inca de popularitate.
Romania: numaratoarea incepe de la un milion de euro
Pe piata rezidentiala de lux din Romania proprietatile ce depasesc un milion de euro reprezinta un segment din ce in ce mai semnificativ, sustine Claudia Dascalescu, consultant senior DTZ Echinox. In Bucuresti, tipologia luxului rezidential este compusa din apartamente de cel putin patru camere, penthouse-uri in locatii de top, cu finisaje de calitate superioara, dar si vile cu arhitectura clasica in zonele centrale si nordice ale orasului.
In esenta, ca si in anii trecuti, pretul unei proprietati de lux este determinat in principal de factori precum locatie, unicitate sau raritate, suprafata terenului aferent si a constructiei propriu-zise, dar si de cererea existenta. Pentru acest din urma factor, spun analistii, anul 2007 si inceputul lui 2008 au insemnat o sporire a cererii pentru resedinte de lux, un trend care exprima ritmul de imbogatire a romanilor.
Conform datelor DTZ, in prezent, preturile proprietatilor rezidentiale de lux din Bucuresti sunt in medie de 4.000-4.500 euro/mp construit, justificate, spun reprezentantii companiei, printr-o serie de factori precum cresterea valorii terenurilor (mai ales in zonele centrale si de nord ale Bucurestiului), valoarea adaugata a constructiei si finisajelor si cererea ascendenta pentru acest tip de proprietati. Mai ales segmentul vilelor de epoca este foarte solicitat, primind comenzi atat din partea particularilor in cautare de resedinta prestigioasa, cat si din partea firmelor
sau a institutiilor.
Desi multe companii s-au mutat din casele si vilele ocupate in noile proiecte de birouri deschise peste tot in Capitala, segmentul se bucura in continuare de o mare cautare din partea persoanelor juridice. În prezent, vilele potrivite pentru rezidenta, dar si cele cu destinatie de birouri din zona centrala si de nord a Capitalei pot fi închiriate cu sume cuprinse între 2.000 si 15.000 de euro. În zona ultracentrala exista câteva vile cu arhitectura, construite în perioada interbelica, a caror chirie lunara poate ajunge si la 45.000 euro. Totusi, aceste oferte sunt relativ rare, majoritatea fiind ocupate de ambasade, restaurante de lux, SPA etc.
„Tinând cont de faptul ca pentru închirierea vilelor cererea se mentine ridicata, este de asteptat ca nivelul chiriei sa mai creasca, dar nu cu mai mult de 15%“, sustin reprezentantii companiei EuroMetropola. Singura rezerva legata de ritmul prognozat de crestere al chiriilor la vile este legata de faptul ca relocarile companiilor dinspre cladirile individuale catre buildingurile de birouri comune au devenit o parte comuna in activitatea curenta a agentiilor imobiliare. Asta va duce in mod sigur la relaxarea cererii de vile si la o reasezare a preturilor curente.
Desi proprietatile rezidentiale exclusiviste gen apartamentul de tip penthouse pot sari usor peste pragul de un milion de euro, adevaratele averi zac in zidurile vilelor de epoca din zone precum Kiseleff, Aviatorilor, Dorobanti si Primaverii sau resedintele moderne din noile locatii rezidentiale de top - Baneasa, Pipera, chiar Corbeanca.
Insa atentie! Resedintele scumpe nu sunt neaparat si de lux. Pretul unui imobil nu este relevant pentru calitatea locuirii asigurate. Spre exemplu, anul trecut, in zona Romana din Bucuresti a fost vanduta o casa cu aproximativ 2,5 milioane euro. Casa nu dispune de dotari sau calitati specifice segmentului luxury, dimpotriva, suprafata utila este mai mica de 300 mp, iar intregul teren nu depaseste 850 mp. Cu toate acestea, cumparatorul a fost dispus sa plateasca circa 2,5 milioane euro, adica 10.500 euro/mp, ceea ce reprezinta un adevarat record pe piata rezidentiala autohtona. Precedentul record, inregistrat in 2006, vizand o casa din zona Dorobanti, era de doar 8.000 euro/mp, desi pretul platit a fost de 16 milioane euro.
Ca valoare generala, cea mai scumpa proprietate vanduta anul trecut a fost vila din Corbeanca a omului de afaceri Cristian Tantareanu. Pretul obtinut pe casa sa, plus cei 7.000 mp de teren, a fost de 3-3,5 milioane euro, respectiv 1.635 euro/mp. Cu titlu de comparatie, o alta achizitie celebra, Palatul din Aleea Alexandru cumparat de Gigi Becali, a costat 7 milioane euro (3.500 euro/mp), dar proprietatea se afla pe un teren de 5.200 mp.
Romania - cele mai scumpe case vandute in 2007
1. Vila in Corbeanca, proprietatea omului de afaceri Cristian Tantareanu - 3-3,5 milioane euro
- suprafata utila 2.140 mp
- 15 camere
- 1.635 euro/mp
- teren 7.000 mp
- dotari - piscina 150 mp, teren de tenis de 800 mp, garaje pentru 4 masini, spatiu barbeque, ponton personal pe malul Lacului Corbeanca, scena pentru spectacole in aer liber.
2. Casa zona Romana - 2,5 milioane euro
- suprafata utila 238 mp
- 8 camere
- 10.504 euro/mp
- teren 850 mp
- constructie anul 1907
3. Casa zona Traian-Labirint - 2,5 milioane euro
- suprafata utila 700 mp
- 14 camere
- 3.570 euro/mp
Cum recunosti o proprietate de lux
- dupa locatia de top
- unicitate/raritate
- vecinatati: parcuri, lacuri, zona ultracentrala
- panorama deosebita
- incaperi spatioase cu partitionari inteligente si dotari/finisaje de calitate superioara
- terase largi si gradini amenajate
- locuri de parcare subterane
- servicii de receptie, sistem
de monitorizare permanent cu camere video etc.
Profilul cumparatorului de resedinte luxury
- cetateni romani cu varste cuprinse intre 35 si 50 de ani, care achizitioneaza pentru resedinta proprie sau ca investitie vizand inchirierea ulterioara;
- cetateni straini care intentioneaza sa locuiasca in Romania o perioada mai indelungata sau fonduri straine de investitii care detin un portofoliu de proprietati pe care le inchiriaza.
CE: România a ajutat ilegal compania Ford
Comisia Europeană a solicitat Guvernului să recupereze 27 de milioane de euro, sumă considerată drept ajutor ilegal la privatizarea Automobile Craiova.
Experţii Uniunii Europene au ajuns la această sumă luând în calcul condiţiile de privatizare a uzinei, care sunt din mai multe puncte de vedere favorabile cumpărătorului american Ford.
Investigaţia asupra vânzării Automobile Craiova a fost iniţiată în octombrie anul trecut, deoarece Comisia Europeană era preopcupată că privatizarea uzinei printr-o licitaţie condiţionată ar fi implicat de fapt ajutoare de stat.
Oficialii europeni consideră acum, după încheirea analizei, că impunerea de condiţii la o privatizare determină scăderea preţului de vânzare, astfel încât statul pierde venituri.
"Cumpărătorului Automobile Craiova i s-a cerut să prezinte pentru viitor unele garanţii în privinţa numărului de angajaţi şi a nivelului producţiei”.
“Acest lucru a făcut ca banii plătiţi pentru fabrică să fie mai puţini decât preţul pieţei. Diferenţa dintre preţul pieţei şi cel la care a fost vândută fabrica este de 27 de milioane de euro, iar această sumă trebuie acum recuperată", a declarat
Jonathan Todd, purtător de cuvaânt al Comisiei Europene.
Privatizarea Automobile Craiova
În afară de cele 57 de milioane de euro pe care le-a oferit iniţial, Ford s-a angajat să facă investiţii de circa 675 de milioane de euro.
Valoarea de piaţă a participaţiei de 72,4% deţinută de statul român din activele industriale de bază, participaţie cumpărată de Ford, a fost estimată la 84 de milioane de euro.
În consecinţă, prin impunerea unei serii de condiţii de altă natură decât economică în ceea ce priveşte licitaţia, România a renunţat la venituri în valoare de 27 de milioane de euro, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Nu se ştie sigur ce sa va întâmpla în continuare, cert este însă că statul trebuie să recupereze cele 27 de milioane de euro.
Miercuri are loc o şedinţă de guvern şi foarte probabil vor urma reacţii şi din partea premierului.
Aceasta înseamnă că preţul de privatizare al fabricii va creşte până aproape de 84 de milioane de euro, pentru aproape 75% din acţiuni.
Investiţii
În afară de cele 57 de milioane de euro pe care le-a oferit iniţial, Ford s-a angajat să facă investiţii de circa 675 de milioane de euro, să suplimenteze numărul de angajaţi şi să producă 300 de mii de automobile pe an.
Potrivit analizei comisiei europene, statul român nu încalcă se pare principiile liberei concurenţe ale pieţei comune dacă acordă finanţare Ford pentru pregătirea profesoinală a angajaţilor şi pentru proiecte de dezvoltare regională în valoare de circa 200 de milioane de euro.
Pe de altă parte, precedentul deciziei Comisiei Europene în cazul Ford s-ar putea dovedi folositor în cazul privatizării în curs la Antibiotice Iaşi, unde AVAS insistă să facă privatizare cu strigare, deschisă oricărui cumpărător, indiferent dacă va păstra obiectul de activitate al fabricii, motivând că în caz contrar Bruxelles-ul s-ar opune privatizării.
Sindicatul de la Antibiotice se teme că o eventuală schimbare a obiectului de activitate după privatizare ar duce la transformarea tranzacţiei într-o afacere imobiliară.
"Achiziţia fabricii va fi finalizată după adoptarea legii speciale
pentru privatizarea Automobile Craiova de catre Parlamentul României. Legea speciala urmeaza sa fie adoptatî în data
de 4 martie 2008", se arată într-un comunicat al companiei
Ford.
"Ma bucur că investigaţia Comisiei Europene s-a încheiat într-un timp atât de scurt", a declarat John Fleming, preşedinte al Ford Europa.
"Am lucrat împreună cu autorităţile române contra cronometru, pentru a transmite toate informaţiile necesare Comisiei în elaborarea deciziei sale", se mai arată în comunicat.
"Planurile şi angajamentele noastre pentru fabrica din Craiova rămân neschimbate", a spus Fleming.
"Acum, scopul nostru este acela de a prelua fabrica cât mai curând posibil şi de a o transforma într-un centru de producţie auto
de talie internaţională".
Experţii Uniunii Europene au ajuns la această sumă luând în calcul condiţiile de privatizare a uzinei, care sunt din mai multe puncte de vedere favorabile cumpărătorului american Ford.
Investigaţia asupra vânzării Automobile Craiova a fost iniţiată în octombrie anul trecut, deoarece Comisia Europeană era preopcupată că privatizarea uzinei printr-o licitaţie condiţionată ar fi implicat de fapt ajutoare de stat.
Oficialii europeni consideră acum, după încheirea analizei, că impunerea de condiţii la o privatizare determină scăderea preţului de vânzare, astfel încât statul pierde venituri.
"Cumpărătorului Automobile Craiova i s-a cerut să prezinte pentru viitor unele garanţii în privinţa numărului de angajaţi şi a nivelului producţiei”.
“Acest lucru a făcut ca banii plătiţi pentru fabrică să fie mai puţini decât preţul pieţei. Diferenţa dintre preţul pieţei şi cel la care a fost vândută fabrica este de 27 de milioane de euro, iar această sumă trebuie acum recuperată", a declarat
Jonathan Todd, purtător de cuvaânt al Comisiei Europene.
Privatizarea Automobile Craiova
În afară de cele 57 de milioane de euro pe care le-a oferit iniţial, Ford s-a angajat să facă investiţii de circa 675 de milioane de euro.
Valoarea de piaţă a participaţiei de 72,4% deţinută de statul român din activele industriale de bază, participaţie cumpărată de Ford, a fost estimată la 84 de milioane de euro.
În consecinţă, prin impunerea unei serii de condiţii de altă natură decât economică în ceea ce priveşte licitaţia, România a renunţat la venituri în valoare de 27 de milioane de euro, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Nu se ştie sigur ce sa va întâmpla în continuare, cert este însă că statul trebuie să recupereze cele 27 de milioane de euro.
Miercuri are loc o şedinţă de guvern şi foarte probabil vor urma reacţii şi din partea premierului.
Aceasta înseamnă că preţul de privatizare al fabricii va creşte până aproape de 84 de milioane de euro, pentru aproape 75% din acţiuni.
Investiţii
În afară de cele 57 de milioane de euro pe care le-a oferit iniţial, Ford s-a angajat să facă investiţii de circa 675 de milioane de euro, să suplimenteze numărul de angajaţi şi să producă 300 de mii de automobile pe an.
Potrivit analizei comisiei europene, statul român nu încalcă se pare principiile liberei concurenţe ale pieţei comune dacă acordă finanţare Ford pentru pregătirea profesoinală a angajaţilor şi pentru proiecte de dezvoltare regională în valoare de circa 200 de milioane de euro.
Pe de altă parte, precedentul deciziei Comisiei Europene în cazul Ford s-ar putea dovedi folositor în cazul privatizării în curs la Antibiotice Iaşi, unde AVAS insistă să facă privatizare cu strigare, deschisă oricărui cumpărător, indiferent dacă va păstra obiectul de activitate al fabricii, motivând că în caz contrar Bruxelles-ul s-ar opune privatizării.
Sindicatul de la Antibiotice se teme că o eventuală schimbare a obiectului de activitate după privatizare ar duce la transformarea tranzacţiei într-o afacere imobiliară.
"Achiziţia fabricii va fi finalizată după adoptarea legii speciale
pentru privatizarea Automobile Craiova de catre Parlamentul României. Legea speciala urmeaza sa fie adoptatî în data
de 4 martie 2008", se arată într-un comunicat al companiei
Ford.
"Ma bucur că investigaţia Comisiei Europene s-a încheiat într-un timp atât de scurt", a declarat John Fleming, preşedinte al Ford Europa.
"Am lucrat împreună cu autorităţile române contra cronometru, pentru a transmite toate informaţiile necesare Comisiei în elaborarea deciziei sale", se mai arată în comunicat.
"Planurile şi angajamentele noastre pentru fabrica din Craiova rămân neschimbate", a spus Fleming.
"Acum, scopul nostru este acela de a prelua fabrica cât mai curând posibil şi de a o transforma într-un centru de producţie auto
de talie internaţională".
Vosganian şi Isărescu sunt pierduţi în traducere
Călin Popescu Tăriceanu a încercat ieri să limpezească apele, declarând că atât ministrul Finanţelor cât şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, au puncte de vedere asemănătoare şi că nu există niciun conflict propriu-zis între opiniile celor doi.
“Declaraţiile celor doi nu sunt contradictorii, ele sunt perfect complementare. Ministrul de Finanţe, prin măsurile pe care le-a anunţat, doreşte reducerea deficitului bugetar şi, prin urmare, o precauţiune suplimentară în ceea ce priveşte politicile bugetare ţinând cont de turbulenţele de pe pieţele financiare
externe, iar guvernatorul BNR spune acelaşi lucru”, a declarat ieri Tăriceanu.
S-a supărat degeaba
Varujan Vosganian a avut o ieşire virulentă la adresa guvernatorului BNR, susţinând că nu are nevoie de sfaturi despre cum să conducă ministerul.
Cu câteva ore înainte, Mugur Isărescu declarase că este nevoie de o mai mare atenţie în politica economică a României, dând exemplul inflaţiei mari care ar putea împiedica adoptarea monedei euro, în 2014.
Oficialul BNR a atras în acelaşi timp atenţi a asupra necesităţii unui mediu fiscal mai stabil, care să încurajeze, pe termen lung, investiţiile străine în ţara noastră şi a readus în discuţie faptul că Guvernul are tendinţa de a suplimenta bugetele ministerelor în ultima lună a anului, creând dezechilibre economice şi contribuind la aprecierea inflaţiei.
Fiscalitatea, o problemă veche
BNR susţine că este într-adevăr vorba despre o neînţelegere, cele două instituţii având poziţii similare în ceea ce priveşte politica referitoare la deficitul bugetar, în timp ce problema cu fiscalitatea nu era adresată direct ministrului. “Nu este nimic nefiresc ca guvernatorul să fie interesat de întregul tablou şi nu doar de detaliul monetar al tabloului. Aici, referirile (privind fiscalitatea, n.r.) n-au fost nicidecum la domnul Vosganian, nici la activitatea Ministerului Finanţelor din anii 2007 sau 2008, ci în general la calitatea politicii fiscale”, a declarat pentru Gândul Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
El a adăugat că Mugur Isărescu a observat de câţiva ani buni, că există o tentaţie permanentă a guvernelor de a aloca fonduri ministerelor fără a fi folosite, respectiv alocarea de bani pentru investiţii, dar la sfârşitul anului, când se constată că banii nu au fost folosiţi, “sunt făcute cheltuieli de consum cu generozitatea specifică Crăciunului“.
“Declaraţiile celor doi nu sunt contradictorii, ele sunt perfect complementare. Ministrul de Finanţe, prin măsurile pe care le-a anunţat, doreşte reducerea deficitului bugetar şi, prin urmare, o precauţiune suplimentară în ceea ce priveşte politicile bugetare ţinând cont de turbulenţele de pe pieţele financiare
externe, iar guvernatorul BNR spune acelaşi lucru”, a declarat ieri Tăriceanu.
S-a supărat degeaba
Varujan Vosganian a avut o ieşire virulentă la adresa guvernatorului BNR, susţinând că nu are nevoie de sfaturi despre cum să conducă ministerul.
Cu câteva ore înainte, Mugur Isărescu declarase că este nevoie de o mai mare atenţie în politica economică a României, dând exemplul inflaţiei mari care ar putea împiedica adoptarea monedei euro, în 2014.
Oficialul BNR a atras în acelaşi timp atenţi a asupra necesităţii unui mediu fiscal mai stabil, care să încurajeze, pe termen lung, investiţiile străine în ţara noastră şi a readus în discuţie faptul că Guvernul are tendinţa de a suplimenta bugetele ministerelor în ultima lună a anului, creând dezechilibre economice şi contribuind la aprecierea inflaţiei.
Fiscalitatea, o problemă veche
BNR susţine că este într-adevăr vorba despre o neînţelegere, cele două instituţii având poziţii similare în ceea ce priveşte politica referitoare la deficitul bugetar, în timp ce problema cu fiscalitatea nu era adresată direct ministrului. “Nu este nimic nefiresc ca guvernatorul să fie interesat de întregul tablou şi nu doar de detaliul monetar al tabloului. Aici, referirile (privind fiscalitatea, n.r.) n-au fost nicidecum la domnul Vosganian, nici la activitatea Ministerului Finanţelor din anii 2007 sau 2008, ci în general la calitatea politicii fiscale”, a declarat pentru Gândul Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
El a adăugat că Mugur Isărescu a observat de câţiva ani buni, că există o tentaţie permanentă a guvernelor de a aloca fonduri ministerelor fără a fi folosite, respectiv alocarea de bani pentru investiţii, dar la sfârşitul anului, când se constată că banii nu au fost folosiţi, “sunt făcute cheltuieli de consum cu generozitatea specifică Crăciunului“.
Europa nu ne lasă să ne vindem ieftin
Comisia Europeană a tăiat din facilităţile ulterioare privatizării acordate de statul român. Doar guvernul iese „şifonat“ după decizia CE: a acordat ajutor de stat fără acordul UE.
Comisia Europeană a făcut o demonstraţie de forţă în cazul vânzării fabricii Automobile Craiova şi a stabilit că aceasta a fost subevaluată, iar preţul corect ar fi 84 milioane de euro şi nu 57 de milioane, atât cât a oferit Ford, în bani.
Diferenţa de 27 de milioane de euro nu va fi plătită de reprezentanţ ii companiei americane şi nu vor ajunge în plus la buget, deoarece suma va fi scăzută din ajutorul acordat de statul român producătorului de automobile. Statul a negociat cu reprezentanţ ii companiei Ford o schemă de ajutor de stat regional în valoare de aproximativ 120 milioane de euro pentru facilitatea legă- rii la utilităţi, infrastructură şi terenuri. Practic, din această schemă s-ar putea scădea suma suspectată de CE ca fiind ajutor ilegal de stat.
Comisia a început investigarea cazului în octombrie 2007 din cauză că a considerat că statul român a acceptat un preţ mai mic
. E drept că la schimb cu respectarea condiţiilor privind producţia (200.000 de autorurisme în al patrulea an) şi păstrarea salariaţilor (3.900 la număr).
În plus
, Ford a fost singura companie care a venit cu o ofertă pentru pachetul de 72,4% din fabrica olteană, deţinut de stat.
Cum vor fi recuperaţi banii?
Reprezentanţii guvernului şi cei ai producătorului american se vor întâlni abia săptămâna viitoare pentru a stabili modalitatea de compensare a banilor. „Preţul de achiziţie rămâne la 57 de milioane de euro pentru cele 72,4% din acţiunile pe care statul le deţine la Automobile Craiova“, a declarat Nadia Crişan, consultant al Ford Europa în procesul de privatizare.
Pe de altă parte, oficialii AVAS aşteaptă să vadă cum vor negocia americanii. „Contractul nu se schimbă pentru că nu are cum, dar toată discuţia va fi pe banii care i se cuvin statului“, ne-a spus Constantin Botez, vicepreşedintele AVAS.
Surse din Autoritatea Statului au declarat că „încă nu este stabilit în ce formă vor veni aceste fonduri suplimentare din partea Ford şi nici când se va face plata“.
În aşteptare
„Decizia Comisiei este cam ambiguu formulată, iar până luni vor fi discuţii între AVAS şi Ford pentru a se şti cum vor fi daţi banii şi dacă vor ajunge toţi la stat“, au adăugat sursele din AVAS.
Până acum, Consiliul Local Craiova nu a emis nicio hotărâre care să faciliteze în vreun fel sosirea americanilor în oraş sau activitatea Ford la fabrica de automobile, au spus reprezentanţ ii autorităţilor locale, speriaţi de efectele unei decizii în acest sens.
Singura doleanţă a americanilor a fost ca producţia de energie electrică din zonă să se dubleze. „Dacă este real ce ne cer, se va dubla consumul de agent termic furnizat de CET Craiova. Practic, ne cer să le asigurăm o cantitate egală cu cea pe care o dăm Craiovei“, a spus Ioan Dinulescu, directorul Complexului Energetic Craiova.
O mare problemă o reprezintă însă terenurile pentru partenerii Ford. Producătorii de componente
şi subansamble solicită teren pentru amplasarea unităţilor lor cât mai aproape de fabrică, numai că nici Primăria Craiova, nici Consiliul Judeţean Dolj nu deţin măcar o palmă de pământ în jurul oraşului. (Gabriela Zanfir)
ISTORIC
Ajutoare cu probleme
> În 2002, Comisia Europeană a cerut companiei aeriene din Grecia, Olympic Airlines, să returneze statului grec suma de 160 de milioane de euro. Banii au fost consideraţi ajutor ilegal.
> În august 2002, compania olandeză SCI Systems a rambursat autorităţ ilor din Olanda suma de 3,8 milioane guldeni olandezi (1,7 milioane euro). Autorităţile europene au considerat că banii daţi pentru construirea unei fabrici pentru asamblarea de PC-uri pentru HP în Friesland, la finele anilor ’90, sunt ajutor de stat ilegal.
> În mai 2004, CE a dispus ca postul public de televiziune din Danemarca, TV2, să ramburseze supracompensarea acordată pentru furnizarea de servicii publice. Investigaţia a arătat că ajutorul de stat pe care îl primea postul TV2 depăşea cu 84,4 milioane de euro cheltuielile pentru realizarea serviciului public.
> În martie 2005, CE a cerut Germaniei să recupereze 6,7 milioane de euro de la producătorul de acid fosforic Chemische Werke Piesteritz. Compania a beneficiat de facilităţi în anii 1997-1998.
LA TRÅNTĂ CU EUROPA
Tăriceanu: „Comisia vrea ca noi să producem nasturi“
Reprezentanţii producătorului american de maşini susţin că vor respecta decizia Comisiei Europene. „Planurile şi angajamentele noastre pentru fabrica din Craiova rămân neschimbate. Acum, scopul nostru este acela de a prelua cât mai curând posibil fabrica şi de a o transforma într-un centru de producţ ie auto
de talie internaţională“, a declarat John Fleming, preşedintele Ford Europa, într-un comunicat de presă.
Acesta susţine că salută decizia Comisiei Europene. Reprezentanţii Ford au confirmat faptul că, în cel mai scurt timp, vor veni la Craiova pentru a da drumul
la producţie. „Achiziţia fabricii va fi finalizată după adoptarea legii speciale pentru privatizarea Automobile Craiova de către Parlamentul României.
Legea specială urmează să fie adoptată în data de 4 martie 2008“, se mai arată în comunicatul Ford Europa. Legea de privatizare a trecut deja de Senat şi urmează să fie aprobată şi de Camera Deputaţilor, cameră decizională pentru acest proiect.
Chiar dacă practic statul român are de câştigat în urma acestei decizii, pentru că Ford îşi va menţine angajamentele, premierul Călin Popescu-Tăriceanu s-a arătat indignat de verdictul oficialilor europeni.
Putea să ne coste mai mult
„Era mai bine să vindem uzina pentru a produce hârtie igienică sau a construi un complex de magazine? Când toată Europa vorbeş te despre locuri de muncă, se consideră că noi distorsionăm competiţia. Ce vrea Comisia, noi să producem nasturi, iar alţii avioane şi automobile?“, a replicat dur Tăriceanu.
Nici guvernul nu va contesta însă decizia executivului european pe motiv că acest lucru ar putea amâna şi mai mult finalizarea privatizării. „Comisia apreciază că ar fi vorba de un ajutor de stat, dar, în fapt, noi am avut o singură ofertă, cu un preţ“, a explicat Tăriceanu. Acelaşi ton acid l-a folosit şi pre- şedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, care a mulţumit CE că „a binevoit în cele din urmă să facă treaba pentru care o plătim“.
Totuşi, reprezentanţii guvernului recunosc că preţul putea fi şi mai mare. Penalizarea primită de Ford de la Comisia Europeană este un preţ mic pentru un proiect de o asemenea anvergură, susţine Mihai Voicu, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul şi membru al Comisiei de Privatizare.
„Ford vine la Craiova. Penalizarea sau reevaluarea, spuneţi-i cum vreţi, de 27 de milioane de euro este un preţ mic pentru un proiect de o asemenea anvergură. Decizia Comisiei Europene (CE) este o chestiune minoră în comparaţ ie cu proiectul pe care Ford îl gândeşte la Craiova“, a afirmat Voicu, citat de Mediafax. (Mihaela Dincă)
Comisia Europeană a făcut o demonstraţie de forţă în cazul vânzării fabricii Automobile Craiova şi a stabilit că aceasta a fost subevaluată, iar preţul corect ar fi 84 milioane de euro şi nu 57 de milioane, atât cât a oferit Ford, în bani.
Diferenţa de 27 de milioane de euro nu va fi plătită de reprezentanţ ii companiei americane şi nu vor ajunge în plus la buget, deoarece suma va fi scăzută din ajutorul acordat de statul român producătorului de automobile. Statul a negociat cu reprezentanţ ii companiei Ford o schemă de ajutor de stat regional în valoare de aproximativ 120 milioane de euro pentru facilitatea legă- rii la utilităţi, infrastructură şi terenuri. Practic, din această schemă s-ar putea scădea suma suspectată de CE ca fiind ajutor ilegal de stat.
Comisia a început investigarea cazului în octombrie 2007 din cauză că a considerat că statul român a acceptat un preţ mai mic
. E drept că la schimb cu respectarea condiţiilor privind producţia (200.000 de autorurisme în al patrulea an) şi păstrarea salariaţilor (3.900 la număr).
În plus
, Ford a fost singura companie care a venit cu o ofertă pentru pachetul de 72,4% din fabrica olteană, deţinut de stat.
Cum vor fi recuperaţi banii?
Reprezentanţii guvernului şi cei ai producătorului american se vor întâlni abia săptămâna viitoare pentru a stabili modalitatea de compensare a banilor. „Preţul de achiziţie rămâne la 57 de milioane de euro pentru cele 72,4% din acţiunile pe care statul le deţine la Automobile Craiova“, a declarat Nadia Crişan, consultant al Ford Europa în procesul de privatizare.
Pe de altă parte, oficialii AVAS aşteaptă să vadă cum vor negocia americanii. „Contractul nu se schimbă pentru că nu are cum, dar toată discuţia va fi pe banii care i se cuvin statului“, ne-a spus Constantin Botez, vicepreşedintele AVAS.
Surse din Autoritatea Statului au declarat că „încă nu este stabilit în ce formă vor veni aceste fonduri suplimentare din partea Ford şi nici când se va face plata“.
În aşteptare
„Decizia Comisiei este cam ambiguu formulată, iar până luni vor fi discuţii între AVAS şi Ford pentru a se şti cum vor fi daţi banii şi dacă vor ajunge toţi la stat“, au adăugat sursele din AVAS.
Până acum, Consiliul Local Craiova nu a emis nicio hotărâre care să faciliteze în vreun fel sosirea americanilor în oraş sau activitatea Ford la fabrica de automobile, au spus reprezentanţ ii autorităţilor locale, speriaţi de efectele unei decizii în acest sens.
Singura doleanţă a americanilor a fost ca producţia de energie electrică din zonă să se dubleze. „Dacă este real ce ne cer, se va dubla consumul de agent termic furnizat de CET Craiova. Practic, ne cer să le asigurăm o cantitate egală cu cea pe care o dăm Craiovei“, a spus Ioan Dinulescu, directorul Complexului Energetic Craiova.
O mare problemă o reprezintă însă terenurile pentru partenerii Ford. Producătorii de componente
şi subansamble solicită teren pentru amplasarea unităţilor lor cât mai aproape de fabrică, numai că nici Primăria Craiova, nici Consiliul Judeţean Dolj nu deţin măcar o palmă de pământ în jurul oraşului. (Gabriela Zanfir)
ISTORIC
Ajutoare cu probleme
> În 2002, Comisia Europeană a cerut companiei aeriene din Grecia, Olympic Airlines, să returneze statului grec suma de 160 de milioane de euro. Banii au fost consideraţi ajutor ilegal.
> În august 2002, compania olandeză SCI Systems a rambursat autorităţ ilor din Olanda suma de 3,8 milioane guldeni olandezi (1,7 milioane euro). Autorităţile europene au considerat că banii daţi pentru construirea unei fabrici pentru asamblarea de PC-uri pentru HP în Friesland, la finele anilor ’90, sunt ajutor de stat ilegal.
> În mai 2004, CE a dispus ca postul public de televiziune din Danemarca, TV2, să ramburseze supracompensarea acordată pentru furnizarea de servicii publice. Investigaţia a arătat că ajutorul de stat pe care îl primea postul TV2 depăşea cu 84,4 milioane de euro cheltuielile pentru realizarea serviciului public.
> În martie 2005, CE a cerut Germaniei să recupereze 6,7 milioane de euro de la producătorul de acid fosforic Chemische Werke Piesteritz. Compania a beneficiat de facilităţi în anii 1997-1998.
LA TRÅNTĂ CU EUROPA
Tăriceanu: „Comisia vrea ca noi să producem nasturi“
Reprezentanţii producătorului american de maşini susţin că vor respecta decizia Comisiei Europene. „Planurile şi angajamentele noastre pentru fabrica din Craiova rămân neschimbate. Acum, scopul nostru este acela de a prelua cât mai curând posibil fabrica şi de a o transforma într-un centru de producţ ie auto
de talie internaţională“, a declarat John Fleming, preşedintele Ford Europa, într-un comunicat de presă.
Acesta susţine că salută decizia Comisiei Europene. Reprezentanţii Ford au confirmat faptul că, în cel mai scurt timp, vor veni la Craiova pentru a da drumul
la producţie. „Achiziţia fabricii va fi finalizată după adoptarea legii speciale pentru privatizarea Automobile Craiova de către Parlamentul României.
Legea specială urmează să fie adoptată în data de 4 martie 2008“, se mai arată în comunicatul Ford Europa. Legea de privatizare a trecut deja de Senat şi urmează să fie aprobată şi de Camera Deputaţilor, cameră decizională pentru acest proiect.
Chiar dacă practic statul român are de câştigat în urma acestei decizii, pentru că Ford îşi va menţine angajamentele, premierul Călin Popescu-Tăriceanu s-a arătat indignat de verdictul oficialilor europeni.
Putea să ne coste mai mult
„Era mai bine să vindem uzina pentru a produce hârtie igienică sau a construi un complex de magazine? Când toată Europa vorbeş te despre locuri de muncă, se consideră că noi distorsionăm competiţia. Ce vrea Comisia, noi să producem nasturi, iar alţii avioane şi automobile?“, a replicat dur Tăriceanu.
Nici guvernul nu va contesta însă decizia executivului european pe motiv că acest lucru ar putea amâna şi mai mult finalizarea privatizării. „Comisia apreciază că ar fi vorba de un ajutor de stat, dar, în fapt, noi am avut o singură ofertă, cu un preţ“, a explicat Tăriceanu. Acelaşi ton acid l-a folosit şi pre- şedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, care a mulţumit CE că „a binevoit în cele din urmă să facă treaba pentru care o plătim“.
Totuşi, reprezentanţii guvernului recunosc că preţul putea fi şi mai mare. Penalizarea primită de Ford de la Comisia Europeană este un preţ mic pentru un proiect de o asemenea anvergură, susţine Mihai Voicu, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul şi membru al Comisiei de Privatizare.
„Ford vine la Craiova. Penalizarea sau reevaluarea, spuneţi-i cum vreţi, de 27 de milioane de euro este un preţ mic pentru un proiect de o asemenea anvergură. Decizia Comisiei Europene (CE) este o chestiune minoră în comparaţ ie cu proiectul pe care Ford îl gândeşte la Craiova“, a afirmat Voicu, citat de Mediafax. (Mihaela Dincă)
Minim 10% din Romtelecom se indreapta spre bursele externe in a doua parte a anului
Guvernul a aprobat, miercuri, finalizarea privatizarii Romtelecom, prin listare la bursa a cel putin 10% din actiuni, operatiune ce urmeaza sa fie efectuata incepand cu a doua jumatate a anului.
"Ne dorim ca, in toamna, sa finalizam cu succes o procedura de listare la bursa", a anuntat miercuri Karoly Borbely, ministrul comunicatiilor.
Acesta a precizat ca vor fi luate in considerare bursele externe, pentru ca acestea vor indica exact care este valoarea Romtelecom si pot atrage atentia investitorilor asupra mediului de afaceri
din Romania, dar nu exclude nici listarea la bursa de la Bucuresti.
Pentru inceput, autoritatile romane intentioneaza sa vanda 10% din actiunile detinute de stat, dar procentul poate creste in urma discutiilor cu compania
de consultanta. Statul roman detine 45,99% din titlurile operatorului de telefonie, pachet evaluat la 1 miliard de euro, iar grupul OTE are o participatie de 54,01%
"Ne dorim ca, in toamna, sa finalizam cu succes o procedura de listare la bursa", a anuntat miercuri Karoly Borbely, ministrul comunicatiilor.
Acesta a precizat ca vor fi luate in considerare bursele externe, pentru ca acestea vor indica exact care este valoarea Romtelecom si pot atrage atentia investitorilor asupra mediului de afaceri
din Romania, dar nu exclude nici listarea la bursa de la Bucuresti.
Pentru inceput, autoritatile romane intentioneaza sa vanda 10% din actiunile detinute de stat, dar procentul poate creste in urma discutiilor cu compania
de consultanta. Statul roman detine 45,99% din titlurile operatorului de telefonie, pachet evaluat la 1 miliard de euro, iar grupul OTE are o participatie de 54,01%
Rusia si romanii
In joia ultimei saptamini prezidentiale a lui Vladimir al II-lea si la citeva zile inaintea epifaniei apostate care-l va reinalta in cerurile puterii ca prim-ministru, sintem oarecum datori cu o aducere aminte a legaturilor Rusiei cu Romania.
Liderii marelui imperiu de la Rasarit ne-au lasat mereu, sau ne-au luat, dupa nevoi si posibilitati, teritorii si sentimente, armate si administratii, crivatul siberian sau boarea atomica de la Cernobil. Exemple. Generalului Kiseleff ii datoram numele singurului bulevard riguros european din Bucuresti, dar si Regulamentul Organic, o constitutie mai liberala decit a tarilor rusi sau a fanariotilor nostri. Lui Lenin ii multumim pentru invocarea principiului autodeterminarii si sansa acordata astfel Basarabiei de a se intoarce la tara-mama sau, ma rog, bunica. Pe Stalin nu-l vom putea uita niciodata. Oasele romanilor rapusi la Stalingrad si Odessa si transformarea Romaniei in colonie ideologica sovietica sint garantia. In primii ani dupa Al Doilea Razboi Mondial, in schimbul reconfiscarii Basarabiei si rasplatind probabil mai mult spiritul ludic al lui Petru Groza si viclenia condotierului Emil Bodnaras, tov. Stalin a dispus revenirea nordului Transilvaniei la Romania. Hrusciov ne-a cadorisit cu scoaterea Armatei Rosii din tara, oferind comunistilor locali, chiar mai mult decit romanilor, o sansa reala de autonomie. Lui Brejnev nu-i datoram, de fapt, nimic, decit, indirect, doctrina care-i poarta numele. Prin aplicarea ei, in august 1968, Pactul de la Varsovia (fara Romania) a invadat Cehoslovacia in numele neintinarii idealurilor socialismului, dindu-i lui N. Ceausescu posibilitatea singurului discurs national din istoria totalitarismului comunist.
Gorbaciov a fost darul insusi; nu pentru ca a dat, ci pentru ca a luat comunismul de pe noi. Ne-a oferit, in barter, un regim de tranzitie incert, impartit intre Est si Vest, intre kolhoz oligarhic si economia de piata
nefunctionala, cladit pe paricidul lui Ion impotriva lui Nicolae. O reteta sigura a ratarii intrarii in democratie, dar, cum s-a vazut si se vede neintrerupt de-atunci incolo, si a stabilirii unor relatii senine, normale, noi, intre Bucuresti si Moscova. Cu Eltin, in ce ne priveste, lucrurile au stat mai simplu: nici n-a luat (decit inapoi pe premierul Primakov venit la Bucuresti in 1996, pe post de Visinski „cu pumnul in masa“ si repliat, pentru lipsa de fond in relatiile bilaterale, in rolul lui Vorosilov pe frontul din Caucaz), nici n-a dat.
Putin insa, pentru noi, n-a fost Aleksandru al II-lea. Tarul eliberator, pentru rusi, in Asia Centrala si la Marea Neagra, omul care si-a stabilizat tara in forta si i-a dat o ciudata incredere in sine, din moment ce a fost rapus in 1881 de gloantele unui anarhist. Din acest ultim punct de vedere Putin are noroc. El pleaca singur de la Kremlin, fiind propriul sau opozant, pentru a deveni prim-ministru, ocolind ceasurile nefaste cind tarii sint rasturnati prin forta. Tareviciul este un om de incredere, iar fostul tar poate fi si Stolipin, si Kerenski, fara riscuri. La nevoie, nici Ulianov nu-i e strain.
Ce-avem noi in comun cu Putin, aproape fostul presedinte si viitor prim-ministru? In ultimii patru ani, riguros nimic. Poate de-acum incolo.
Traian Basescu anunta, indata dupa victorie, pe 13 decembrie 2004, o politica externa orientata spre Est, chiar inainte de a-si propune adincirea relatiilor cu UE. L-a vizitat pe Putin la Moscova, la inceputul mandatului, fara urmari. A mai fost odata la Sankt Petersburg, la o finala de handbal, cu urmari: romanii au pierdut. Singura scuza: era de fata si Tariceanu.
Putin n-a venit niciodata in Romania, in timp ce a fost in Bulgaria de trei ori in ultimii patru ani. Din 2004 pina azi, n-au fost invitati la Moscova nici primul-ministru, nici presedintii Camerelor
, spre deosebire de perioada 1990-2004. Romania este singura tara rasariteana ocolita sistematic de conductele de petrol si gaze
rusesti, legiunile noului imperiu, instalate recent la Sofia, Belgrad si Budapesta, dupa ce ocupasera prin aceeasi Pax Putina, Austria si Germania. Pina si intratabila Polonie a sfirsit recent prin a-si trimite noul premier la Kremlin pentru deblocarea inghetului, la fel Ucraina. Joi, 28 februarie, seful guvernului de la Budapesta e iarasi oaspetele Moscovei, dupa ce cu doua zile in urma, venind de la Belgrad, viitorul presedinte rus, Medvedev, a semat cu ungurii un contract pentru South Stream. Adica, impotriva proiectului Nabucco, deci impotriva Romaniei. In schimb, noi platim un pret demn pentru independenta, la fel ca Ceausescu pina in 1989: cel mai mare cost din Europa la gaz metan rusesc. Ungurii si bulgarii n-au contestat independenta Kosovo precum Rusia si Romania. Dividendele acestei pozitii comune sint nule. Putin ne-a amintit de pericolul separatismului maghiar din Transilvania si a felicitat Parlamentul de la Bucuresti, ocolindu-l cu o tacere asurzitoare pe presedintele Basescu pentru pozitia tovaraseasca in cazul Kosovo. Deosebirea dintre Bucuresti si Moscova e mai adinca decit asemanarea. Bucurestiul refuza independenta fostei provincii, pentru prevenirea unui precedent, periculos in Transilvania sau in Transnistria, in timp ce rusii se opun independentei Kosovo, pentru crearea unui precedent valabil in cazul Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia.
Putin vine, totusi, la Bucuresti, la intilnirea NATO de la inceputul lui aprilie. Occidentalii vor sa-i dezamorseze zelul antioccidental, pregatind un punct de vedere ferm in dosarul
geopoliticii energetice. N-ar fi rau sa fim si noi de fata. Daca nu se poate, a se lua legatura cu dl Vizer, om de afaceri romano-maghiar din Oradea si partener
de judo cu dl Putin. Poate rastoarna el situatia.
Liderii marelui imperiu de la Rasarit ne-au lasat mereu, sau ne-au luat, dupa nevoi si posibilitati, teritorii si sentimente, armate si administratii, crivatul siberian sau boarea atomica de la Cernobil. Exemple. Generalului Kiseleff ii datoram numele singurului bulevard riguros european din Bucuresti, dar si Regulamentul Organic, o constitutie mai liberala decit a tarilor rusi sau a fanariotilor nostri. Lui Lenin ii multumim pentru invocarea principiului autodeterminarii si sansa acordata astfel Basarabiei de a se intoarce la tara-mama sau, ma rog, bunica. Pe Stalin nu-l vom putea uita niciodata. Oasele romanilor rapusi la Stalingrad si Odessa si transformarea Romaniei in colonie ideologica sovietica sint garantia. In primii ani dupa Al Doilea Razboi Mondial, in schimbul reconfiscarii Basarabiei si rasplatind probabil mai mult spiritul ludic al lui Petru Groza si viclenia condotierului Emil Bodnaras, tov. Stalin a dispus revenirea nordului Transilvaniei la Romania. Hrusciov ne-a cadorisit cu scoaterea Armatei Rosii din tara, oferind comunistilor locali, chiar mai mult decit romanilor, o sansa reala de autonomie. Lui Brejnev nu-i datoram, de fapt, nimic, decit, indirect, doctrina care-i poarta numele. Prin aplicarea ei, in august 1968, Pactul de la Varsovia (fara Romania) a invadat Cehoslovacia in numele neintinarii idealurilor socialismului, dindu-i lui N. Ceausescu posibilitatea singurului discurs national din istoria totalitarismului comunist.
Gorbaciov a fost darul insusi; nu pentru ca a dat, ci pentru ca a luat comunismul de pe noi. Ne-a oferit, in barter, un regim de tranzitie incert, impartit intre Est si Vest, intre kolhoz oligarhic si economia de piata
nefunctionala, cladit pe paricidul lui Ion impotriva lui Nicolae. O reteta sigura a ratarii intrarii in democratie, dar, cum s-a vazut si se vede neintrerupt de-atunci incolo, si a stabilirii unor relatii senine, normale, noi, intre Bucuresti si Moscova. Cu Eltin, in ce ne priveste, lucrurile au stat mai simplu: nici n-a luat (decit inapoi pe premierul Primakov venit la Bucuresti in 1996, pe post de Visinski „cu pumnul in masa“ si repliat, pentru lipsa de fond in relatiile bilaterale, in rolul lui Vorosilov pe frontul din Caucaz), nici n-a dat.
Putin insa, pentru noi, n-a fost Aleksandru al II-lea. Tarul eliberator, pentru rusi, in Asia Centrala si la Marea Neagra, omul care si-a stabilizat tara in forta si i-a dat o ciudata incredere in sine, din moment ce a fost rapus in 1881 de gloantele unui anarhist. Din acest ultim punct de vedere Putin are noroc. El pleaca singur de la Kremlin, fiind propriul sau opozant, pentru a deveni prim-ministru, ocolind ceasurile nefaste cind tarii sint rasturnati prin forta. Tareviciul este un om de incredere, iar fostul tar poate fi si Stolipin, si Kerenski, fara riscuri. La nevoie, nici Ulianov nu-i e strain.
Ce-avem noi in comun cu Putin, aproape fostul presedinte si viitor prim-ministru? In ultimii patru ani, riguros nimic. Poate de-acum incolo.
Traian Basescu anunta, indata dupa victorie, pe 13 decembrie 2004, o politica externa orientata spre Est, chiar inainte de a-si propune adincirea relatiilor cu UE. L-a vizitat pe Putin la Moscova, la inceputul mandatului, fara urmari. A mai fost odata la Sankt Petersburg, la o finala de handbal, cu urmari: romanii au pierdut. Singura scuza: era de fata si Tariceanu.
Putin n-a venit niciodata in Romania, in timp ce a fost in Bulgaria de trei ori in ultimii patru ani. Din 2004 pina azi, n-au fost invitati la Moscova nici primul-ministru, nici presedintii Camerelor
, spre deosebire de perioada 1990-2004. Romania este singura tara rasariteana ocolita sistematic de conductele de petrol si gaze
rusesti, legiunile noului imperiu, instalate recent la Sofia, Belgrad si Budapesta, dupa ce ocupasera prin aceeasi Pax Putina, Austria si Germania. Pina si intratabila Polonie a sfirsit recent prin a-si trimite noul premier la Kremlin pentru deblocarea inghetului, la fel Ucraina. Joi, 28 februarie, seful guvernului de la Budapesta e iarasi oaspetele Moscovei, dupa ce cu doua zile in urma, venind de la Belgrad, viitorul presedinte rus, Medvedev, a semat cu ungurii un contract pentru South Stream. Adica, impotriva proiectului Nabucco, deci impotriva Romaniei. In schimb, noi platim un pret demn pentru independenta, la fel ca Ceausescu pina in 1989: cel mai mare cost din Europa la gaz metan rusesc. Ungurii si bulgarii n-au contestat independenta Kosovo precum Rusia si Romania. Dividendele acestei pozitii comune sint nule. Putin ne-a amintit de pericolul separatismului maghiar din Transilvania si a felicitat Parlamentul de la Bucuresti, ocolindu-l cu o tacere asurzitoare pe presedintele Basescu pentru pozitia tovaraseasca in cazul Kosovo. Deosebirea dintre Bucuresti si Moscova e mai adinca decit asemanarea. Bucurestiul refuza independenta fostei provincii, pentru prevenirea unui precedent, periculos in Transilvania sau in Transnistria, in timp ce rusii se opun independentei Kosovo, pentru crearea unui precedent valabil in cazul Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia.
Putin vine, totusi, la Bucuresti, la intilnirea NATO de la inceputul lui aprilie. Occidentalii vor sa-i dezamorseze zelul antioccidental, pregatind un punct de vedere ferm in dosarul
geopoliticii energetice. N-ar fi rau sa fim si noi de fata. Daca nu se poate, a se lua legatura cu dl Vizer, om de afaceri romano-maghiar din Oradea si partener
de judo cu dl Putin. Poate rastoarna el situatia.
Un final trist
Un ministru de finanţe iresponsabil a acceptat majorări de pensii pe care, pur şi simplu, bugetul nu le poate susţine. Nota de plată a venit mult mai rapid.
Orice politică bugetară, adică modul cum îţi propui să cheltui banii
de la buget
, presupune, inevitabil, şi o doză de cinism. Dacă un ministru de Finanţe ar şti că viaţa tuturor celor bolnavi de cancer
ar putea fi prelungită cu câţiva ani doar dacă ar aloca toţi banii din buget pentru sistemul
sanitar, tot n-ar putea lua o astfel de decizie. Când începi să împarţi banii, indirect, pe unii îi condamni să trăiască mai puţin. Aşa a fost mereu, aşa este peste tot în lume. E un fel de cinism la care ne împinge dezechilibrul dintre resursele limitate pe care le avem la dispoziţie şi infinitul de nevoi pe care trebuie să le satisfacem.
Nu există niciun partid pe lumea asta care să poată rezolva acest dezechilibru. La fel este şi în cazul pensionarilor. Atunci când numărul acestora este cam egal cu al celor care contribuie la fondul de pensii, nu ai cum să creşti pensiile peste noapte, ca un alchimist. Matematica e potrivnică. Avem aşa de mulţi pensionari şi din cauza corupţiei. O ştire de zilele trecute anunţa că într-un judeţ au fost descoperite câteva sute de persoane care munceau bine-mersi, deşi erau pensionate pentru invaliditate de gradul I (adică nu se mai poate recupera capacitatea de muncă!). Corupţia a operat şi în acest domeniu.
Guvernul a crezut, anul trecut, că a descoperit cornul abundenţei. Un ministru de finanţe iresponsabil a acceptat majorări de pensii pe care, pur şi simplu, bugetul nu le poate susţine. Nota de plată a venit mult mai rapid. Premierul Tăriceanu a sperat că poate lua decizii la fel ca pe vremea guvernului Văcăroiu: vreo întreprindere de stat are probleme, îi dăm subvenţii de la buget; vrem să avem linişte cu sindicatele, acceptăm orice măriri de salarii; căutăm voturi, creştem pensiile cât cere PSD!
Orice politică bugetară, adică modul cum îţi propui să cheltui banii
de la buget
, presupune, inevitabil, şi o doză de cinism. Dacă un ministru de Finanţe ar şti că viaţa tuturor celor bolnavi de cancer
ar putea fi prelungită cu câţiva ani doar dacă ar aloca toţi banii din buget pentru sistemul
sanitar, tot n-ar putea lua o astfel de decizie. Când începi să împarţi banii, indirect, pe unii îi condamni să trăiască mai puţin. Aşa a fost mereu, aşa este peste tot în lume. E un fel de cinism la care ne împinge dezechilibrul dintre resursele limitate pe care le avem la dispoziţie şi infinitul de nevoi pe care trebuie să le satisfacem.
Nu există niciun partid pe lumea asta care să poată rezolva acest dezechilibru. La fel este şi în cazul pensionarilor. Atunci când numărul acestora este cam egal cu al celor care contribuie la fondul de pensii, nu ai cum să creşti pensiile peste noapte, ca un alchimist. Matematica e potrivnică. Avem aşa de mulţi pensionari şi din cauza corupţiei. O ştire de zilele trecute anunţa că într-un judeţ au fost descoperite câteva sute de persoane care munceau bine-mersi, deşi erau pensionate pentru invaliditate de gradul I (adică nu se mai poate recupera capacitatea de muncă!). Corupţia a operat şi în acest domeniu.
Guvernul a crezut, anul trecut, că a descoperit cornul abundenţei. Un ministru de finanţe iresponsabil a acceptat majorări de pensii pe care, pur şi simplu, bugetul nu le poate susţine. Nota de plată a venit mult mai rapid. Premierul Tăriceanu a sperat că poate lua decizii la fel ca pe vremea guvernului Văcăroiu: vreo întreprindere de stat are probleme, îi dăm subvenţii de la buget; vrem să avem linişte cu sindicatele, acceptăm orice măriri de salarii; căutăm voturi, creştem pensiile cât cere PSD!
Anticipatele nu vor avea loc
"Bunul simţ şi puţină logică elementară spun că alegerile anticipate nu vor avea loc."
Bunul simţ şi puţină logică elementară spun că alegerile anticipate nu vor avea loc. Este drept că deseori acţiunile politicienilor români contravin şi bunului simţ şi logicii. Puţini ar fi pariat, spre exemplu, că PSD va duce suspendarea preşedintelui Traian Băsescu până la referendum, împotriva propriilor interese. De data
aceasta, aş pune rămăşag că PNL se joacă doar cu Mircea Geoană de-a anticipatele, aşa cum pisica se amuză cu şoarecele ce urmează să-i fie prânz. Şi n-ar fi deloc exclus ca liderul PSD să-şi scrântească poziţia în partid din această cauză, cu puţin ajutor. Ca la moţiunea de cenzură din toamna trecută, când Mircea Geoană şi Vasile Blaga îşi ambalaseră motoarele cu reacţie pentru guvernare şi Ion Iliescu le-a pus piedică.
Motivele pentru care Mircea Geoană ţine cu tot dinadinsul ca alegerile locale să fie organizate în acelaşi timp cu cele parlamentare sunt deja cunoscute. PSD îşi sporeşte şansele la un rezultat mai apropiat de PDL prin mobilizarea organizaţiilor locale, iar Mircea Geoană se eliberează de presiunea internă exercitată de tandemul Ion Iliescu-Adrian Năstase. Desfăşurarea generalelor la termen le oferă inamicilor lui Geoană timp şi argumente să preia scaunul
acestuia la congresul programat pentru toamna acestui an şi, mai ales, ştampila care parafează listele pentru viitorul parlament. Liderului PSD i se vor putea imputa rezultatele la alegerile locale - previzibil mai slabe ca în 2004 - chiar dacă a avut isteţimea să-şi facă preventiv din Miron Mitrea şi Adrian Năstase copărtaşi la responsabilităţi.
Întrebarea este de ce şi-ar dori Călin Popescu-Tăriceanu să plece de la Palatul Victoria înainte de vreme. El ştie că, după căderea guvernului, la pupitrul de comandă va veni Traian Băsescu şi că între gruparea botezată reformistă din PSD şi PDL există cel puţin un canal de comunicare deschis. Premierul s-a ambiţionat să-şi ducă mandatul până la capăt, iar revenirea lui Adrian Năstase în prima linie este o garanţie că PSD îşi va orienta tirul împotriva PDL şi a lui Traian Băsescu, nu a liberalilor. Şi nu este vorba doar de Tăriceanu: liderii care l-au susţinut timp de patru ani au nevoie de poliţe de asigurare pentru viitor. Şeful liberalilor trebuie să reziste la Palatul Victoria până la capăt nu doar ca un maratonist singuratic, ci şi pentru supravieţuirea lui Bogdan Olteanu, Relu Fenechiu şi alţi liberali cărora o alianţă cu PSD-ul tandemului Iliescu-Năstase le-ar aduce mai multe beneficii decât opoziţia propusă cu temei de Crin Antonescu.
Chiar dacă pare resemnat cu ideea că va părăsi Palatul Victoria după Summitul NATO şi îi ţine isonul în public liderului PSD Mircea Geoană, PNL se preface că susţine anticipatele. Cu ce scop? Are nevoie de PSD să-şi treacă sistemul
electoral prin parlament, poate şi noua lege a deconspirării Securităţii, pentru a se prezenta în faţa alegătorilor ca adevăratul promotor al uninominalului şi adevăratul partid anticomunist. După aceea, va avea grijă Ion Iliescu să nu se ajungă la căderea guvernului Tăriceanu II.
Bunul simţ şi puţină logică elementară spun că alegerile anticipate nu vor avea loc. Este drept că deseori acţiunile politicienilor români contravin şi bunului simţ şi logicii. Puţini ar fi pariat, spre exemplu, că PSD va duce suspendarea preşedintelui Traian Băsescu până la referendum, împotriva propriilor interese. De data
aceasta, aş pune rămăşag că PNL se joacă doar cu Mircea Geoană de-a anticipatele, aşa cum pisica se amuză cu şoarecele ce urmează să-i fie prânz. Şi n-ar fi deloc exclus ca liderul PSD să-şi scrântească poziţia în partid din această cauză, cu puţin ajutor. Ca la moţiunea de cenzură din toamna trecută, când Mircea Geoană şi Vasile Blaga îşi ambalaseră motoarele cu reacţie pentru guvernare şi Ion Iliescu le-a pus piedică.
Motivele pentru care Mircea Geoană ţine cu tot dinadinsul ca alegerile locale să fie organizate în acelaşi timp cu cele parlamentare sunt deja cunoscute. PSD îşi sporeşte şansele la un rezultat mai apropiat de PDL prin mobilizarea organizaţiilor locale, iar Mircea Geoană se eliberează de presiunea internă exercitată de tandemul Ion Iliescu-Adrian Năstase. Desfăşurarea generalelor la termen le oferă inamicilor lui Geoană timp şi argumente să preia scaunul
acestuia la congresul programat pentru toamna acestui an şi, mai ales, ştampila care parafează listele pentru viitorul parlament. Liderului PSD i se vor putea imputa rezultatele la alegerile locale - previzibil mai slabe ca în 2004 - chiar dacă a avut isteţimea să-şi facă preventiv din Miron Mitrea şi Adrian Năstase copărtaşi la responsabilităţi.
Întrebarea este de ce şi-ar dori Călin Popescu-Tăriceanu să plece de la Palatul Victoria înainte de vreme. El ştie că, după căderea guvernului, la pupitrul de comandă va veni Traian Băsescu şi că între gruparea botezată reformistă din PSD şi PDL există cel puţin un canal de comunicare deschis. Premierul s-a ambiţionat să-şi ducă mandatul până la capăt, iar revenirea lui Adrian Năstase în prima linie este o garanţie că PSD îşi va orienta tirul împotriva PDL şi a lui Traian Băsescu, nu a liberalilor. Şi nu este vorba doar de Tăriceanu: liderii care l-au susţinut timp de patru ani au nevoie de poliţe de asigurare pentru viitor. Şeful liberalilor trebuie să reziste la Palatul Victoria până la capăt nu doar ca un maratonist singuratic, ci şi pentru supravieţuirea lui Bogdan Olteanu, Relu Fenechiu şi alţi liberali cărora o alianţă cu PSD-ul tandemului Iliescu-Năstase le-ar aduce mai multe beneficii decât opoziţia propusă cu temei de Crin Antonescu.
Chiar dacă pare resemnat cu ideea că va părăsi Palatul Victoria după Summitul NATO şi îi ţine isonul în public liderului PSD Mircea Geoană, PNL se preface că susţine anticipatele. Cu ce scop? Are nevoie de PSD să-şi treacă sistemul
electoral prin parlament, poate şi noua lege a deconspirării Securităţii, pentru a se prezenta în faţa alegătorilor ca adevăratul promotor al uninominalului şi adevăratul partid anticomunist. După aceea, va avea grijă Ion Iliescu să nu se ajungă la căderea guvernului Tăriceanu II.
Batalii crancene pe fronturile pesediste
Ca in fiecare luni, dupa sedinta liderilor pesedisti, si saptamana aceasta Mircea Geoana a dat de stire norodului ca porneste la lupta. Miza bataliei saptamanale este, de data
asta, declansarea anticipatelor.
Intr-o saptamana, Nastase, Hrebenciuc, Dragnea si Dancu trebuie sa prezinte un calendar al alegerilor inainte de termen si consecintele acestora, precum si strategia de urmat. Geoana a spus ca motiunea de cenzura a fost doar "evocata" printre posibilitatile de deblocare a crizei politice. Asa o sa-i ramana si numele, dupa ce Ion Iliescu a combatut-o cu manie la Consiliul National! De altfel, presedintele PSD nu doar ca a fugit ca dracu' de tamaie de propunerea PD-L ca Guvernul Tariceanu sa fie daramat cu motiunea, prost intitulata, "Tariceanu, da banii inapoi!", dar l-a mai pus Necuratul s-o faca si pe desteptul. Ceea ce potrivit unei etichetari mai vechi a aceluiasi Iliescu nu e cazul. Nici mai mult, nici mai putin, Geoana a afirmat public, si in mod repetat, ca PDL si Traian Basescu "au obligatia sa ne spuna clar si raspicat ce facem a doua zi dupa motiunea de cenzura". De unde obligatia asta? De ce nu ne-o spune el?
E clar ca iar a vorbit gura fara dumnealui. Pai cum s-o fi simtit domnul Iliescu cand a vazut cui cere sfaturi? Dar proaspatul presedinte al Consiliului National? Sigur ca-i mai pregatesc o papara ca cea pe care i-au servit-o la Consiliul National. Si apoi, cei doi nu i-au spus-o inca verde in fata ca nu-l vor mai lasa multa vreme sa se joace de-a seful prin Kiseleff, pe cand Basescu i-a zis-o franc si repetat ca nu-l va pune in veci prim-ministru. Deci, iarasi a gresit andrisantul.
Asta a fost lupta de luni. Marti, alta zi, alta batalie. Razboiul lui Mircea Geoana continua in Senat unde se discuta motiunea simpla a PSD, inspirat intitulata "Stop degradarii nivelului de trai! Stop iresponsabilitatii din sectorul energetic!". Conceput sa nu deranjeze prea tare cabinetul PNL - deh doar au scos impreuna PD de la guvernare si pe Basescu, pentru o luna, de la butoane - dar sa dea si impresia ca PSD e cat de cat in opozitie, textul era plin de banalitati. Cateva exemple de ce ii cerea Guvernului: "luarea de masuri imediate pentru protejarea puterii de cumparare a cetatenilor", "raport privind starea de sanatate a tinerei generatii", "negocieri reale cu Federatia Rusa pentru stoparea cresterii pretului la gazele naturale
", bla, bla. Culmea surprizei pentru pesedisti, ministrul Finantelor ia joaca in serios si tavaleste pe jos cu initiatorii si cu ultima lor guvernare. Ba ii cauta si la aritmetica, amintindu-le de "vestita paradigma a numararii oualor". "Din 2004 ati numarat ouale de doua ori", nu s-a abtinut Vosganian sa nu faca referire la "aroganta" lui Nastase. Bulversat, Geoana nu are alta replica decat sa-l invite pe ministru sa reinvete mersul pe jos intre Guvern si Parlament (pe Calea Victoriei??), sa mai vada si el cum traiesc oamenii. Curat traseu social-democrat! Mama ei de burghezie de partid, domnule Iliescu!
Simultan, alte fronturi pesediste, alte lupte. La Kiseleff la poarta bat recuperatorii de la "Urban", cerand banii pe 17000 de caciulite electorale, despre care prin 2006 Geoana zicea sa le platesca Nastase din buzunar. Acum trezorierului Aristide Roibu cererea i s-a parut cam suburbana. Corect, ia sa fi venit "Urban" dupa bani prin 2004. De ce controale ar fi avut parte...
La CamerA, PSD se comporta ca la putere, votand ordonantele de reorganizare a Guvernului pe care le respinsese anul trecut, sustinand, atunci, ca efectul era cel al unei motiuni de cenzura. La aceeasi ora, la Senat in Opozitie, iar la Camera frate cu guvernarea, iata adevarata performanta politica!
Dar Incununarea luptelor pesediste de marti a venit tot de la deputati. Unde Adrian Nastase si-a trecut initiativa de modificare a Codului de Procedura Penala prin care aparatorul invinuitului sau inculpatului va putea sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala, chiar si la ascultarea telefonului clientului
. Dibace lucratura, mester nepotul matusii! Totusi, a primit si o veste proasta: Dosarul "Flota" s-a inchis! "Zambaccian" abia se redeschide.
asta, declansarea anticipatelor.
Intr-o saptamana, Nastase, Hrebenciuc, Dragnea si Dancu trebuie sa prezinte un calendar al alegerilor inainte de termen si consecintele acestora, precum si strategia de urmat. Geoana a spus ca motiunea de cenzura a fost doar "evocata" printre posibilitatile de deblocare a crizei politice. Asa o sa-i ramana si numele, dupa ce Ion Iliescu a combatut-o cu manie la Consiliul National! De altfel, presedintele PSD nu doar ca a fugit ca dracu' de tamaie de propunerea PD-L ca Guvernul Tariceanu sa fie daramat cu motiunea, prost intitulata, "Tariceanu, da banii inapoi!", dar l-a mai pus Necuratul s-o faca si pe desteptul. Ceea ce potrivit unei etichetari mai vechi a aceluiasi Iliescu nu e cazul. Nici mai mult, nici mai putin, Geoana a afirmat public, si in mod repetat, ca PDL si Traian Basescu "au obligatia sa ne spuna clar si raspicat ce facem a doua zi dupa motiunea de cenzura". De unde obligatia asta? De ce nu ne-o spune el?
E clar ca iar a vorbit gura fara dumnealui. Pai cum s-o fi simtit domnul Iliescu cand a vazut cui cere sfaturi? Dar proaspatul presedinte al Consiliului National? Sigur ca-i mai pregatesc o papara ca cea pe care i-au servit-o la Consiliul National. Si apoi, cei doi nu i-au spus-o inca verde in fata ca nu-l vor mai lasa multa vreme sa se joace de-a seful prin Kiseleff, pe cand Basescu i-a zis-o franc si repetat ca nu-l va pune in veci prim-ministru. Deci, iarasi a gresit andrisantul.
Asta a fost lupta de luni. Marti, alta zi, alta batalie. Razboiul lui Mircea Geoana continua in Senat unde se discuta motiunea simpla a PSD, inspirat intitulata "Stop degradarii nivelului de trai! Stop iresponsabilitatii din sectorul energetic!". Conceput sa nu deranjeze prea tare cabinetul PNL - deh doar au scos impreuna PD de la guvernare si pe Basescu, pentru o luna, de la butoane - dar sa dea si impresia ca PSD e cat de cat in opozitie, textul era plin de banalitati. Cateva exemple de ce ii cerea Guvernului: "luarea de masuri imediate pentru protejarea puterii de cumparare a cetatenilor", "raport privind starea de sanatate a tinerei generatii", "negocieri reale cu Federatia Rusa pentru stoparea cresterii pretului la gazele naturale
", bla, bla. Culmea surprizei pentru pesedisti, ministrul Finantelor ia joaca in serios si tavaleste pe jos cu initiatorii si cu ultima lor guvernare. Ba ii cauta si la aritmetica, amintindu-le de "vestita paradigma a numararii oualor". "Din 2004 ati numarat ouale de doua ori", nu s-a abtinut Vosganian sa nu faca referire la "aroganta" lui Nastase. Bulversat, Geoana nu are alta replica decat sa-l invite pe ministru sa reinvete mersul pe jos intre Guvern si Parlament (pe Calea Victoriei??), sa mai vada si el cum traiesc oamenii. Curat traseu social-democrat! Mama ei de burghezie de partid, domnule Iliescu!
Simultan, alte fronturi pesediste, alte lupte. La Kiseleff la poarta bat recuperatorii de la "Urban", cerand banii pe 17000 de caciulite electorale, despre care prin 2006 Geoana zicea sa le platesca Nastase din buzunar. Acum trezorierului Aristide Roibu cererea i s-a parut cam suburbana. Corect, ia sa fi venit "Urban" dupa bani prin 2004. De ce controale ar fi avut parte...
La CamerA, PSD se comporta ca la putere, votand ordonantele de reorganizare a Guvernului pe care le respinsese anul trecut, sustinand, atunci, ca efectul era cel al unei motiuni de cenzura. La aceeasi ora, la Senat in Opozitie, iar la Camera frate cu guvernarea, iata adevarata performanta politica!
Dar Incununarea luptelor pesediste de marti a venit tot de la deputati. Unde Adrian Nastase si-a trecut initiativa de modificare a Codului de Procedura Penala prin care aparatorul invinuitului sau inculpatului va putea sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala, chiar si la ascultarea telefonului clientului
. Dibace lucratura, mester nepotul matusii! Totusi, a primit si o veste proasta: Dosarul "Flota" s-a inchis! "Zambaccian" abia se redeschide.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
