O zi de lucru a ministrului Sanatatii

De saptamana aceasta, prin intermediul presei, publicul va putea afla cum este o zi de lucru a ministrului Sanatatii, dr. Daniela Bartos. In mod aleatoriu, cate un ziarist o va insoti pe dr. Daniela Bartos de dimineata pana seara. Jurnalistii isi vor incepe ziua alaturi de ministrul Sanatatii la ora 7, la Spitalul de Urgenta din Capitala, unde profeseaza dr. Bartos. Dupa aceea, acestia o vor insoti la tot felul de intalniri si, eventual, vor putea fi martorii semnarii unui ordin de ministru.

Romania se apropie de o "criza demografica fatala"

Generatiile nascute dupa 1989 sunt in prezent cu 40 la suta mai mici decat cele de dinainte", a avertizat Vasile Ghetau, directorul Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane. Cand acesti tineri vor ajunge la varsta la care vor intemeia o familie si vor avea copii (deci aproximativ peste 25 de ani), "ei vor aduce pe lume doar 140.000 de copii, fata de 220.000 in 2001". Cu alte cuvinte, natalitatea se va prabusi in tara noastra la 7 nascuti vii la mia de locuitori, fata de cei 10 nascuti la 1.000 de locuitori inregistrati in ultimii 13 ani - adancind iremediabil, potrivit specialistilor, criza demografica prin care trece deja tara noastra. "Cu o astfel de natalitate si cu o mortalitate de 13-14 la mie, cum se prognozeaza, scaderea anuala a numarului populatiei va ajunge la 150.000, fata de 50.000 astazi", a mai spus Vasile Ghetau. Concluziile cercetatorilor romani sunt sustinute si de ultimele studii ale Diviziei de Populatie a Natiunilor Unite. Potrivit acestora, evolutiile prognozate sunt de-a dreptul catastrofale, specialistii considerand ca a venit timpul ca guvernul sa ia in considerare cu toata responsabilitatea situatia demografica a Romaniei si sa "abandoneze atitudinea de contemplare a ceea ce se anunta a fi inceputul unui derapaj demografic fatal". "Fara o politica demografica realist conceputa, coerenta si orientata spre familia tanara si copil, nu se poate intrevedea o redresare a natalitatii. O astfel de politica este costisitoare si mijloacele pe care le implica lipsesc astazi", a mai mentionat Vasile Ghetau.

Legea legumelor - adoptata de Senat

Legumele de camp, pepenii si ciupercile vor putea fi comercializate doar daca producatorii detin un certificat de conformitate cu standardele de calitate, stabilite de Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic in Producerea si Valorificarea Legumelor si Fructelor (ISCTPVLF). Aceste prevederi sunt cuprinse in proiectul de lege privind producerea si valorificarea legumelor de camp, adoptat, joi, de plenul Senatului. Analiza produselor privind continutul de reziduuri de pesticide, arseniu, metale grele, azotati si alte substante utilizate pentru protectia plantelor este obligatorie pentru producatorii de legume de camp, pepeni sau ciuperci, pentru contravenienti fiind prevazuta o amenda intre 80 si 100 de milioane de lei.

Degustatorii de vin fac spectacol la Sala Palatului

Peste 400 de soiuri de vin stau, incepand de ieri, in foaierul Salii Palatului, la dispozitia amatorilor de degustari. La Salonul national al vinului "NovviN 2003", manifestare organizata de Societatea Oenologica Romana, participa 24 de producatori de vin, majoritatea autohtoni. Cu aceasta ocazie, are loc si un concurs in care sunt inscrise 120 de probe de vin, din cele mai renumite podgorii romanesti. Surprinzator, lipseste insa, din motive necunoscute, una dintre cele mai cunoscute marci, si anume Murfatlar. Pe langa o degustare asistata de un profesionist, vizitatorii ii pot urmari la lucru pe cei sapte degustatori autorizati care fac parte din juriu. Presedintele acestuia, unul dintre cei mai mari oenologi din tara, prof. univ. dr. Viorel Stoian, profesor de oenologie la Universitatea de Stiinte Agronomice si de Medicina Veterinara din Bucuresti, ne-a declarat ca, in Romania, exista 230 de degustatori autorizati, dintre care 40 de femei. Una dintre ele face parte si din juriul de la "NovviN 2003". Viorel Stoian, decanul de varsta al oenologilor romani, ne-a mai spus ca zece dintre discipolii sai sunt recunoscuti si pe plan international. Modul in care degustatorii isi fac meseria este un adevarat spectacol. Asezati fiecare la cate o masuta, situata intr-un fel de "acvariu" din sticla, oenologii sunt serviti de chelneri, din cand in cand, cu cate o mostra de vin. Dupa ce ii apreciaza culoarea si buchetul, degustatorul soarbe vinul, il "mesteca" incet si apoi il scuipa intr-o galetusa de langa piciorul mesei. Apoi, mananca o bucatica de paine fara sare, mar, sau cascaval cat mai nesarat, pentru neutralizarea gustului. In cele trei zile de concurs, cei sapte vor gusta si pune calificative tuturor celor 120 de probe de vin aflate in concurs. Stand de vorba cu specialistii oenologi, vizitatorii se pot familiariza cu diversele tipuri de degustari: cea didactica, de agrement, pentru expertize, de concurs, de triere, de recunoastere sau de memorie gusto-olfactiva, ultima, cea mai grea dintre toate, supranumita "degustarea oarba", pentru ca este absolut necesara mentinerea anonimatului probelor. O sedinta de degustare dureaza doua-trei ore, timp in care se testeaza circa 15-20 de probe de vin. Urmeaza o pauza de o jumatate de ora si apoi, de la capat. Viorel Stoian ne-a mai marturisit ca un degustator profesionist trebuie sa aiba, neaparat, pe langa o pregatire de specialitate, doua lucruri: o acuitate senzoriala deosebita si o justete gusto-olfactiva de exceptie. In aceasta consta talentul unui degustator. Fara cele doua calitati, degustatorul nu s-ar deosebi de un simplu consumator", a mai adaugat liderul oenologilor romani.

Apa Nova - prinsa la furat

Conducerea societatii mixte romano-franceze Apa Nova Bucuresti SA a fost amendata de serviciile subordonate Prefecturii Capitalei cu 30 de milioane de lei, pentru ca a fost prinsa cu mana in buzunarul bucurestenilor. Inspectoratul de Concurenta a verificat felul in care societatea Apa Nova a calculat facturile pentru serviciul de canalizare si a descoperit ca, incepand cu luna septembrie 2002, bucurestenii au fost furati sistematic cu 6,694 miliarde de lei. Suma respectiva provenea din practicarea unui tarif majorat cu 20 la suta, fara avizul Oficiului Concurentei, pentru canalizare. Banii gasiti in plus in bugetul Apa Nova au fost confiscati si trecuti la bugetul de stat. Pentru ca au incercat sa fure aproape 200.000 de euro de la bucuresteni, managerii francezi ai Apa Nova au fost amendati cu 30 de milioane de lei (mai putin de 850 de euro).

Plombarea Bucurestiului - 1.000 de miliarde pentru lucrari fara o zi garantie

Gropile, astupate cu 144 de miliarde in februarie, au reaparut dupa doua saptamani
De 13 ani, haurile din asfalt sunt un perpetuum mobile de ingitit bani publici. Anul trecut, pentru reabilitarea prin covoare asfaltice pe unele tronsoane de pe 29 de artere s-au consumat 484 miliarde de lei, iar pentru reparatii de urgenta - plombe asfaltice, 360 de miliarde. Plombele puse in semestrul doi al anului trecut pe 11 artere principale s-au degradat pe o suprafata de 1.200 de metri patrati. Asa s-au irosit 948 milioane de lei. Constatarile apartin Curtii de Conturi. Anul acesta, cariile soselelor vor fi plombate cu 1.000 de miliarde de lei, ceea ce inseamna de aproape trei ori mai mult. Pentru aceste lucrari de cosmetizare, firmele de constructii nu acorda nici macar o ora sau o zi garantie. Craterele s-au cascat peste iarna chiar si pe strazile pe care s-au efectuat lucrari de reparatie considerate de calitate. Asa s-a intamplat pe strazile Stefan cel Mare, Lascar Catargiu, bulevardul Eroilor sau Soseaua Iancului, ca sa dam numai cateva exemple. In fata dezastrului, primarii de sector au adoptat "solutii de urgenta", trecand inca de la inceputul lunii februarie la "atacarea" haurilor. Astfel, gropile din Bucuresti au inghitit 144 miliarde de lei, insa ele au reaparut la o saptamana-doua dupa ce au fost plombate. Afacerea "Astuparea Gropilor" pare sa devina din ce in ce mai profitabila. Anul acesta s-au alocat 2.500 de miliarde de lei numai pentru repararea a 10 la suta din strazile Capitalei. Reabilitarea totala a covorului asfaltic se va face numai dupa ce Regia de Termoficare, Romtelecom, Romgaz si Distrigaz isi vor inlocui sau repara retelele. Pana atunci, primarii de sector au primit sarcina, si cate 30 miliarde de lei fiecare, sa termine lucrarile de reparatii incepute pe strazi care nu mai sunt in administrarea lor. La randul sau, primarul general Traian Basescu a primit 97 miliarde de lei pentru reabilitarea altor strazi despre care deocamdata nu se stie daca au inceput sa fie reparate de reprezentantii administratiilor publice locale. Banii aruncati cu nemiluita in gropile Capitalei fac pui in buzunarele firmelor de constructii, dar si in ale celor care le incredinteaza lucrarile. Comisionul pentru recuperarea banilor investiti in asfaltare este cuprins intre 10 si 30 la suta din valoarea lucrarilor. Acesta se recupereaza din grosimea si calitatea materialului folosit pentru reabilitarea strazilor, dar si din umflarea facturilor cu lucrari ce nu s-au efectuat niciodata. Acesta este motivul pentru care o strada buna este o strada proasta. Lucrarile nu se termina niciodata.

Deseuri aruncate intr-un canal de irigatii din judetul Constanta

Intr-un canal de irigatii din localitatea Crucea, judetul Constanta, politistii Biroului Arme, Explozibili, Substante Toxice, impreuna cu agentii Postului de Politie Crucea au gasit miercuri aproape 200 kg de deseuri. In 12 saci se afla ambalat policarborin, produs interzis a fi utilizat in agricultura. Sacii au fost depozitati intr-o magazie a Primariei Crucea, pana la venirea unei echipe a Directiei Agricole Constanta, care va lua masura distrugerii deseurilor.